Oameni & Fapte – 6 martie
Publicat de Corina Muntean, 6 martie 2019, 06:00
– Este cea de-a 65-a zi a lui 2019. Au mai rămas 300 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:53 şi va apune la ora 18:14.
– Astăzi este „Ziua Mondială a Cititului cu Voce Tare”, sărbătorită în prima miercuri din luna martie și care doreşte să atragă atenţia comunităţii internaţionale asupra importanţei cititului, să le transmită celor mici că au dreptul să citească, să scrie şi să-şi spună poveştile. „World Read Aloud Day” este sărbătorită în peste 80 de ţări. În România a început să fie marcată din 2015. Este și Ziua Naţională a Republicii Ghana, unde se sărbătoreşte proclamarea independenţei din 1957.
– La 6 martie 1521 exploratorul portughez Fernando Magellan descoperea Insula Guam, din vestul Oceanului Pacific – cea mai mare insulă din Arhipelagul Marianelor, iar în 1836, după un asediu de 13 zile, s-a încheiat Bătălia de la Alamo, în care 200 de colonişti americani apărau un mic fort din Texas împotriva miilor de soldați mexicani aflaţi sub comanda guvernatorului Mexicului, Antonio López de Santa Anna.
– În 6 martie 1853 a avut loc, la Veneţia, premiera operei „Traviata” de Giuseppe Verdi, iar în 1869 chimistul rus Dimitri Mendeleev a prezentat membrilor Societății Ruse de Chimie prima variantă a tabelului periodic al elementelor. În România, la data de 6 martie 1897 a intrat în vigoare Legea repausului în zilele de duminică și sărbători. Potrivit legii era liberă doar dimineața de duminică și alte 14 sărbători pe an, dar condiţionat pentru întreprinderile industriale, întrucât Camera de Comerţ avea latitudinea să hotărască întreprinderile la care trebuia să se lucreze continuu.
– Pe 6 martie 1907 atingea apogeul Răscoala ţărănească din Moldova, izbucnită la 8 februarie acelaşi an, în satul Flămânzi din judeţul Botoşani, iar
Ungariei i s-a înmânat în 1919 hotărârea Consiliului Militar interaliat de la Paris, privind obligativitatea retragerii trupelor maghiare din Transilvania, pe o nouă linie de demarcaţie: Satu Mare – Oradea – Arad, până la încheierea păcii, prin care urmau să se hotărască noile graniţe politice.
– În 1930, la cinematograful „Capitol” din Bucureşti, a avut loc premiera filmului documentar „Viaţa unui oraş”, reintitulat ulterior „Viaţa începe mâine”, al regizorului Jean Mihail.
– La 6 martie 1945 s-a instaurat în România regimul pro-comunist, prin guvernul condus de Dr. Petru Groza. Sub presiunea militară sovietică, regele Mihai I a fost nevoit să accepte numirea lui Groza ca premier. Doctorul a format un nou guvern, în care ministerele cheie erau deţinute de comunişti. În anul 1941, la „Opera Română” din Bucureşti a avut loc premiera operei „Alexandru Lăpuşneanu”, de Alexandru Zirra. Libretul aparţine tot compozitorului, după nuvela omonimă a lui Costache Negruzzi.
– În 1948 a fost creată Organizația Maritimă Internațională (OMI), instituție specializată a Organizaţiei Naţiunilor Unite, iar în 1992, la începutul erei internetului, virusul „Michelangelo” a început să afecteze calculatoarele.
Tot în 6 martie 1992 a fost instituţionalizat Consiliul Statelor Mării Baltice, prin „Documentul final” al reuniunii miniştrilor de externe din zece state riverane Mării Baltice, desfăşurată la Copenhaga, între 4-6 martie 1992.
– În 1993 se semna, la Istanbul, „Convenţia privind cooperarea în domeniile culturii, învăţământului, ştiinţei şi informaţiei în zona Mării Negre”, act care prevede o colaborare mai largă, în domeniile enunţate, între statele ce fac parte din zona de Cooperare Economică a Mării Negre.
– La 6 martie s-au născut: sculptorul, pictorul, arhitectul și poetul italian Michelangelo Buonarroti, cel mai de seamă artist renascentist (1475); dramaturgul francez Cyrano de Bergerac (1619); fizicianul german Joseph von Fraunhofer (1787); poeta engleză Elizabeth Browning (1806); dirijorul de cor, compozitorul şi folcloristul român Dumitru Kiriac-Georgescu (1866); compozitorul austriac Oscar [Nathan] Straus (1870); scriitorul norvegian Johan Bojer (1872); filosoful mistic rus Nikolai A. Berdiaev, întemeietor al „noului creştinism” (1874); tenorul de origine română Josef Schmit (1904);
cantautorul american Bob Wills, creatorul curentului muzical „western swing” (1905); actorul american de film Lou Costello (1906); dirijorul rus Kirill Kondrashin (1914); filosoful american Donald Davidson (1917); actorul român Ernest Maftei (1920); poetul, folcloristul şi criticul literar român Ion Apostol Popescu (1920); poetul, prozatorul şi traducătorul român Ben.[edict] Corlaciu (1924); regizorul polonez de film Andrzej Wajda, una dintre cele mai proeminente figuri ale filmului polonez (1926); scriitorul columbian Gabriel García Márquez, laureat Nobel şi unul dintre cei mai mari scriitori din istoria literaturii de limbă spaniolă (1927); scriitorul rus Fazil Iskander (1929); dirijorul, compozitorul şi violonistul american de origine franceză Lorin Maazel (1930); actrița română Margareta Pogonat (1933); regizorul român de teatru şi emisiuni de divertisment Dan Puican (1933); poetul şi prozatorul român Dim.[imitrie] Rachici (1934); rusoaica Valentina Tereșkova, prima femeie cosmonaut (1937);
compozitorul şi dirijorul francez Paul Méfano (1937); soprana neo-zeelandeză Kiri Te Kanawa (1944); jurnalistul român Paul Grigoriu, realizator de emisiuni radiofonice (1945); muzicianul britanic David Gilmour, chitarist și vocalist al formației de rock progresiv „Pink Floyd” (1946); interpretul român de muzică populară Gheorghe Turda (1948); nutriţionistul, microbiologul şi naturopatul american Robert O. Young, pionier în nutriţia alcalină (1952); scriitorul norvegian Jan Kjærstad (1953); compozitorul şi dirijorul român George Natsis, membru al Big Band-ului Radio (1958) şi cântăreţul român Bogdan „Bodo” Marin, membru al formaţiei „Pro Consul” (1968).
– În 6 martie au murit: conchistadorul spaniol Pedro Arias Dávila (1531); matematicianul şi filosoful englez William Whewell (1866); pictorul român Mişu Popp (1892); actorul danez Valdemar Psilander, vedetă a filmului mut (1917); Miron Cristea, primul patriarh al României, membru al Regenţei în timpul primei domnii a regelui Mihai I şi prim-ministru în timpul dictaturii regale a lui Carol al II-lea (1939); filosoful şi psihologul român Constantin Rădulescu-Motru (1957); compozitorul, muzicologul şi pedagogul maghiar Kodály Zoltán (1967); scriitoarea americană Pearl S. Buck, laureată Nobel (1973); poetul şi traducătorul român Alexandru Rally (1986); istoricul român Vasile Netea (1989); medicul Ionel S. Pavel, fondator şi director al Centrului de Asistenţă a Diabeticilor din Bucureşti (1991); actriţa greacă de film Melina Mercouri, devenită proeminent om politic socialist (1994); regizorul georgian de film Tengiz Abuladze (1994); fizicianul american Hans Albrecht Bethe, laureat Nobel (2005); sociologul şi filosoful francez Jean Baudrillard (2017); compozitorul, scriitorul şi pictorul american Robert B. Sherman (2012); chitaristul britanic Alvin Lee, lider al grupului rock „Ten Years After” (2013); biologul britanic John E. Sulston, unul dintre pionierii cercetării genomului uman și laureat al Premiului Nobel (2018) și fizicianul și profesorul american de origine română Peter Freund (2018).
Septimiu Cioloboc
