Oameni & Fapte – 6 octombrie

Publicat de Corina Muntean, 6 octombrie 2020, 06:00

– Este cea de-a 280-a zi a lui 2020. Au mai rămas 86 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:27 şi va apune la ora 18:51.

– În 1408, în privilegiul comercial acordat de voievodul Alexandru cel Bun negustorilor din Lemberg-Liov, era menţionată prima atestare documentară a oraşului Bacău, act care le asigura legătura liberă cu bazinul pontic prin Moldova, conferindu-le monopol pentru comerţul cu zona Mării Negre.

– În anul 1437, prin „Înţelegerea de la Apatiu”, între răsculaţi şi nobili, erau restrânse clauzele favorabile ţăranilor, obţinute după victoria de la Bobâlna. O lună mai târziu răscoala va fi înfrântă. În 1595, după un asalt de două zile, cetatea Târgoviştei (ocupată de trupele otomane conduse de Sinan-Paşa) era recucerită de forţele unite ale muntenilor, moldovenilor şi transilvănenilor, conduse de Mihai Viteazul, cărora li s-a alăturat un corp toscan.

– Nicolae Mavrocordat era numit domn al Moldovei în 1711, începând astfel regimul fanariot în Moldova. În 1849 treisprezece generali maghiari, lideri ai revoluţiei paşoptiste, au fost executaţi de autorităţile austriece la Arad, iar în zona Montmartre, din Paris, se deschidea, în 1889, clubul de divertisment „Moulin Rouge”, care va deveni cel mai faimos teatru varieté din lume.

– În 1944 trupele române şi sovietice au declanşat o puternică ofensivă, cu scopul eliberării nord-vestului Transilvaniei şi a teritoriului maghiar până la Tisa (cunoscuta „Operaţiune Debreţin”, din a doua conflagraţie mondială), iar în 1946 a avut loc sfinţirea Catedralei Ortodoxe române din Timişoara, cu hramul Sfinţii Trei Ierarhi, în prezenţa regelui Mihai I, a patriarhului Nicodim, a premierului Petru Groza şi a altor oficialităţi.

– În 1973 forţele egiptene şi siriene au atacat simultan armatele israeliene de pe Înălţimile Golan şi din Peninsula Sinai, marcând începutul celui de-al patrulea război arabo-israelian („Războiul Kipurului”, nume preluat de la sărbătoarea mozaică Yom Kippur, care a coincis cu declanşarea ostilităţilor). Papa Ioan Paul al II-lea devenea la 6 octombrie 1979 primul pontif care vizita „Casa Albă”, eveniment efectuat la invitaţia preşedintelui american Jimmy Carter. În 1981 a fost asasinat ofiţerul şi omul politic egiptean Mohammed Anwar El-Sadat, fost preşedinte al Republicii Arabe Egipt, iniţiator al unor reforme democratice şi al liberalizării economiei. Este laureat Nobel pentru Pace în anul 1978, împreună cu premierul israelian Menahem Begin.

– Actriţa americană Elizabeth Taylor se căsătorea, la 6 octombrie 1991, cu muncitorul în construcţii Larry Fortensky, pe care l-a cunoscut într-un centru de reabilitare pentru consum de alcool. Acesta a fost cel de-al şaptelea soţ al actriţei, pe care Liz Taylor îl va părăsi cinci ani mai târziu.

– La 6 octombrie s-au născut: prozatorul, ziaristul și editorul român Alexandru Cazaban (1872); filologul şi poetul român Vasile Bogrea (1881); compozitorul şi pianistul polonez Karol Szymanowski (1882); pianistul şi dirijorul elveţian Edwin Fischer (1886); arhitectul, designerul şi pictorul francez de origine elveţiană Le Corbusier (1887); folcloristul şi etnograful român Tache Papahagi (1892); romancierul român Ion Pas (1895); filosoful creștin și memorialistul român Petre Ţuţea (1902); fizicianul irlandez Ernest T. S. Walton, laureat Nobel (1903); prozatorul şi poetul român Teodor Scarlat (1907); actriţa americană de film Carole Lombard (1908); etnograful, arheologul şi exploratorul norvegian Thor Heyerdahl (1914); poetul român Horia Niţulescu (1914); sculptorul român Iftimie Bârleanu (1916); lingvistul român Ion Coteanu (1920); sculptorul, arhitectul şi pictorul român Dragoş Morărescu (1923); scriitorul turc Yaşar Kemal (1923); muzicologul și pianistul austriac Paul Badura-Skoda (1927); medicul român Ioan Pop de Popa, specialist în chirurgie cardiovasculară (1927); actorul francez de film Bruno Cremer (1929); inginerul electronist, eseistul şi filosoful român Mihai Corneliu Drăgănescu (1929); pictorul român Ion Sălişteanu (1929); actorul, dramaturgul şi regizorul român de teatru Paul Ioachim (1930); fizicianul american de origine italiană Riccardo Giacconi, laureat Nobel (1931); actriţa română Vasilica Tastaman (1933); tenorul român Vasile Moldoveanu (1935); sportivul italian Bruno Sammartino, legendă a wrestlingului mondial (1935); fotbalistul şi antrenorul român Emerich Dembrovschi (1945); omul politic nord-irlandez Gerry Adams, fost preşedinte al partidului Sinn Féin (1948); pictorul român Robert Vraciu (1960) şi actorul român de teatru şi film Silviu Biriş (1973).

– În 6 octombrie au murit: matematicianul şi astronomul american Benjamin Peirce, care a contribuit la descoperirea planetei Neptun (1880); juristul şi premierul belgian Auguste-Marie François Beernaert, laureat Nobel pentru Pace (1912); istoricul român Ioan Ursu (1925); chimistul şi farmacistul român Constantin Ionescu (1956); preşedintele egiptean Mohammed Anwar El-Sadat (asasinat în 1981); poetul şi prozatorul român Leon M. Negruzzi (1987); compozitorul şi dirijorul român Dumitru D. Botez (1988); actriţa americană de teatru, film şi televiziune Bette Davis (1989); cântăreaţa portugheză Amália Rodrigues, „regina” fadó-ului (1999); actorul de film şi cascadorul american Richard Farnsworth (2000); luptătoarea anticomunistă română Elisabeta Rizea (2003); inginerul român Mircea Angelescu, ministru al sportului, preşedinte al Federaţiei Române de Fotbal şi primul preşedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal (2009); actriţa australiană Diane Cilento (2011); ofiţerul şi preşedintele algerian Chadli Bendjedid (2012); cântăreţul american de muzică country şi pop Billy Joe Royal (2015); omul politic şi scriitorul maghiar Göncz Árpád, fost preşedinte al Ungariei (2015); muzicologul şi criticul muzical român Anca Florea (2017); soprana spaniolă de origine catalană Montserrat Caballé (2018) și muzicianul englez Ginger Baker, unul dintre cei mai inovativi creatori de rock, pionier în fuziunea jazz-ului, unul dintre cei mai buni percuționiști, cofondator şi baterist al trupei de muzică rock „Cream” (2019).

Septimiu Cioloboc