Oameni & Fapte – 6 octombrie

Publicat de Rotar Mirela, 6 octombrie 2022, 06:05

– Este cea de-a 279-a zi a lui 2022. Au mai rămas 86 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:27 şi va apune la ora 18:52.

– Este „Ziua Mondială cu Privire la Paralizia Cerebrală”, marcată, din 2012, în prima zi de miercuri din octombrie, apoi, din 2019, pe 6 octombrie, pentru a fi alături de cele 17 milioane de persoane care suferă de această afecţiune în întreaga lume. Proiectul, inițiat de Cerebral Palsy Alliance (Australia) și United Cerebral Palsy (SUA), este susținut de peste 450 de organizații de servicii de paralizie cerebrală, universități, grupuri de părinți, instituții de cercetare, grupuri de studenți, școli și spitale pentru copii din 65 de țări.

– Este și „Ziua Internaţională de Conştientizare a Dislexiei”, marcată în joia din „Săptămâna de conştientizare a dislexiei” (3-9 octombrie 2022), pentru a atrage atenţia asupra problematicii acestei dificultăți specifice de învăţare care desemnează o afectare a modului în care creierul procesează limbajul scris și oral, în ciuda unui intelect normal. Luna octombrie a fost stabilită ca luna acțiunilor de conștientizare asupra dislexiei la nivel mondial de către Asociația Internațională pentru Dislexie, în 2002.

– În 1408, în privilegiul comercial acordat de voievodul Alexandru cel Bun negustorilor din Lemberg-Liov, era menţionată prima atestare documentară a oraşului Bacău, act care le asigura legătura liberă cu bazinul pontic prin Moldova, conferindu-le monopol pentru comerţul cu zona Mării Negre.

– În anul 1437, prin „Înţelegerea de la Apatiu”, între răsculaţi şi nobili, erau restrânse clauzele favorabile ţăranilor, obţinute după victoria de la Bobâlna. O lună mai târziu răscoala va fi înfrântă. În 1595, după un asalt de două zile, cetatea Târgoviştei (ocupată de trupele otomane conduse de Sinan-Paşa) era recucerită de forţele unite ale muntenilor, moldovenilor şi transilvănenilor, conduse de Mihai Viteazul, cărora li s-a alăturat un corp toscan.

– Nicolae Mavrocordat era numit domn al Moldovei în 1711, începând astfel regimul fanariot în Moldova. În 1849 treisprezece generali maghiari, lideri ai revoluţiei paşoptiste, au fost executaţi de autorităţile austriece la Arad, iar în zona Montmartre, din Paris, se deschidea, în 1889, clubul de divertisment „Moulin Rouge”, care va deveni cel mai faimos teatru varieté din lume.

– În 1944 trupele române şi sovietice au declanşat o puternică ofensivă, cu scopul eliberării nord-vestului Transilvaniei şi a teritoriului maghiar până la Tisa (cunoscuta „Operaţiune Debreţin”, din a doua conflagraţie mondială), iar în 1946 a avut loc sfinţirea Catedralei Ortodoxe române din Timişoara, cu hramul Sfinţii Trei Ierarhi, în prezenţa regelui Mihai I, a patriarhului Nicodim, a premierului Petru Groza şi a altor oficialităţi.

– În 1973 forţele egiptene şi siriene au atacat simultan armatele israeliene de pe Înălţimile Golan şi din Peninsula Sinai, marcând începutul celui de-al patrulea război arabo-israelian („Războiul Kipurului”, nume preluat de la sărbătoarea mozaică Yom Kippur, care a coincis cu declanşarea ostilităţilor).
Papa Ioan Paul al II-lea devenea la 6 octombrie 1979 primul pontif care vizita „Casa Albă”, eveniment efectuat la invitaţia preşedintelui american
Jimmy Carter. În 1981 a fost asasinat ofiţerul şi omul politic egiptean Mohammed Anwar El-Sadat, fost preşedinte al Republicii Arabe Egipt, iniţiator al unor reforme democratice şi al liberalizării economiei. Este laureat Nobel pentru Pace în anul 1978, împreună cu premierul israelian Menahem Begin.

– Actriţa americană Elizabeth Taylor se căsătorea, la 6 octombrie 1991, cu muncitorul în construcţii Larry Fortensky, pe care l-a cunoscut într-un centru de reabilitare pentru consum de alcool. Acesta a fost cel de-al şaptelea soţ al actriţei, pe care Liz Taylor îl va părăsi cinci ani mai târziu.

– În 6 octombrie 1995 a fost anunțată, la Florența (Italia), într-o conferinţă astronomică, descoperirea primei exoplanete, 51 Pegasi b, o stea pitică galbenă asemănătoare Soarelui situată la 15,6 parseci (50,9 ani-lumină) de Pământ, în constelația Pegas. A fost prima stea asemănătoare Soarelui, despre care se știe că are o planetă care se rotește în jurul ei. Descoperirea planetei 51 Pegasi b a fost anunțată de către Michel Mayor și Didier Queloz, iar descoperirea s-a făcut prin măsurarea Efectului Doppler la Observatorul din Haute-Provence, folosind spectrograful ELODIE. Oamenii de ştiinţă elveţieni Michel Mayor şi Didier Queloz au explorat galaxia din care face parte şi Sistemul Solar, Calea Lactee, în căutarea unor lumi ascunse. În 1995 ei au realizat prima descoperire a unei planete din afara Sistemului Solar, aflată pe orbita stelei 51 Pegasi, o stea din aceeaşi categorie cu Soarele. Descoperirea lor a dat startul unei revoluţii în astronomie. De atunci au fost descoperite peste 4.000 de exoplanete în Calea Lactee şi, pornind de la studiul lor, au apărut noi teorii despre modul în care se nasc planetele.

– La 6 octombrie 2010 era lansat pe piață serviciul online de photo-sharing și video-sharing al rețelei sociale Instagram, ce oferă utilizatorilor posibilitatea de a încărca poze și video-uri, de a le aplica filtre digitale, și de a le distribui pe o varietate de rețele sociale, precum Facebook, Twitter, Tumblr și Flickr. Instagram a fost creat de Kevin Systrom și Mike Krieger, serviciul câștigând rapid în popularitate și atingând, în aprilie 2012, cifra de 100 de milioane de utilizatori înregistrați. Instagram este distribuit prin App Store, Google Play și Windows Phone Store. Serviciul a fost achiziționat de Facebook în aprilie 2012 pentru aproximativ 1 miliard de dolari. În 2013, Instagram a crescut cu 23%, în timp ce Facebook, compania-mamă, cu doar 3%. Instagram este una dintre cele mai utilizate rețele sociale în comunicarea companiilor cu consumatorii. Conform datelor publicate, există 25 milioane de conturi de business pe Instagram, iar peste 80% dintre utilizatorii de Instagram din lume urmăresc un cont de business.

– La 6 octombrie s-au născut: prozatorul, ziaristul și editorul român Alexandru Cazaban (1872); filologul şi poetul român Vasile Bogrea (1881); compozitorul şi pianistul polonez Karol Szymanowski (1882); pianistul şi dirijorul elveţian Edwin Fischer (1886); arhitectul, designerul şi pictorul francez de origine elveţiană Le Corbusier (1887); folcloristul şi etnograful român Tache Papahagi (1892); romancierul român Ion Pas (1895); filosoful creștin și memorialistul român Petre Ţuţea (1902); fizicianul irlandez Ernest T. S. Walton, laureat Nobel (1903); prozatorul, poetul și traducătorul român Teodor Scarlat (1907); actriţa americană de film Carole Lombard (1908); etnograful, arheologul şi exploratorul norvegian Thor Heyerdahl (1914); poetul român Horia Niţulescu (1914); sculptorul român Iftimie Bârleanu (1916); lingvistul român Ion Coteanu (1920); sculptorul, arhitectul şi pictorul român Dragoş Morărescu (1923); scriitorul turc Yaşar Kemal (1923); muzicologul și pianistul austriac Paul Badura-Skoda (1927); medicul român Ioan Pop de Popa, specialist în chirurgie cardiovasculară (1927); actorul francez de film Bruno Cremer (1929); inginerul electronist, eseistul şi filosoful român Mihai Corneliu Drăgănescu (1929); pictorul român Ion Sălişteanu (1929); geologul polonez Krzysztof Birkenmajer, unul dintre cei mai remarcabili cercetători polari din lume (1929); actorul, dramaturgul şi regizorul român de teatru Paul Ioachim (1930); actorul american Lou Cutell (1930); fizicianul american de origine italiană Riccardo Giacconi, laureat Nobel (1931); actriţa română Vasilica Tastaman (1933); tenorul român Vasile Moldoveanu (1935); sportivul italian Bruno Sammartino, legendă a wrestlingului mondial (1935); fotbalistul şi antrenorul român Emerich Dembrovschi (1945); pictorul şi graficianul român Alexandru Szabó (1947); cântăreaţa română de muzică populară Ionela Prodan (1947); omul politic nord-irlandez Gerry Adams, fost preşedinte al partidului Sinn Féin (1948); pictorul român Robert Vraciu (1960) și actorul român de teatru şi film Silviu Biriş (1973).

– În 6 octombrie au murit: matematicianul şi astronomul american Benjamin Peirce, care a contribuit la descoperirea planetei Neptun (1880); juristul şi premierul belgian Auguste-Marie François Beernaert, laureat Nobel pentru Pace (1912); istoricul român Ioan Ursu (1925); chimistul şi farmacistul român Constantin Ionescu (1956); preşedintele egiptean Mohammed Anwar El-Sadat (asasinat în 1981); poetul şi prozatorul român Leon M. Negruzzi (1987); compozitorul şi dirijorul român Dumitru D. Botez (1988); actriţa americană de teatru, film şi televiziune Bette Davis (1989); cântăreaţa portugheză Amália Rodrigues, „regina” fadó-ului (1999); actorul de film şi cascadorul american Richard Farnsworth (2000); luptătoarea anticomunistă română Elisabeta Rizea (2003); inginerul român Mircea Angelescu, ministru al sportului, preşedinte al Federaţiei Române de Fotbal şi primul preşedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal (2009); actriţa australiană Diane Cilento (2011); ofiţerul şi preşedintele algerian Chadli Bendjedid (2012); cântăreţul american de muzică country şi pop Billy Joe Royal (2015); omul politic şi scriitorul maghiar Göncz Árpád, fost preşedinte al Ungariei (2015); muzicologul şi criticul muzical român Anca Florea (2017); soprana spaniolă de origine catalană Montserrat Caballé (2018); muzicianul englez Ginger Baker, unul dintre cei mai inovativi creatori de rock, pionier în fuziunea jazz-ului, percuționist, cofondator şi baterist al trupei rock „Cream” (2019) și chitaristul, cântăreţul, compozitorul, textierul şi producătorul muzical american de origine neerlandeză Eddie Van Halen, liderul și cofondatorul, împreună cu fratele său, Alex, al grupului hard rock „Van Halen” (2020).

Septimiu Cioloboc