Oameni & Fapte – 7 0ctombrie

– Este cea de-a 280-a zi a lui 2022. Au mai rămas 85 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:28 şi va apune la ora 18:50.

– Astăzi este „Ziua Internaţională a Muncii Decente”, când sunt organizate manifestaţii şi sesiuni de informări în vederea sensibilizării actorilor sociali, a instituţiilor administrative şi politice, a societăţii civile asupra dreptului omului la muncă şi la un venit corespunzător care să-i permită un trai decent.

– Este și „Ziua Mondială a Zâmbetului”, aniversată în prima zi de vineri a lunii octombrie. Ziua a fost iniţiată de americanul Harvey Ball, creatorul imaginii „feţei zâmbitoare” în 1963. Preocupat de supra-comercializarea simbolului său şi modul în care sensul original al acestuia risca să se piardă în repetarea constantă de pe piaţă, Harvey Ball a lansat ideea de a dedica o zi zâmbetului. Marcată pentru prima dată în 1999, în oraşul natal al lui Smiley din Worcester, ea a continuat să fie aniversată şi în anii următori devenind cunoscută în întreaga lume. Fundaţia Harvey Ball World Smile, creată în 2001, după decesul lui Harvey Ball, a devenit sponsorul oficial al „Zilei Mondiale a Zâmbetului”. NOTĂ: În calendarul anual există şi o zi dedicată râsului, celebrată în prima duminică a lunii mai.

– Mitropolitul Atanasie Anghel şi 38 de protopopi ortodocşi din Transilvania acceptau, în 1698, unirea cu Biserica Romano-Catolică, numai cu condiţia menţinerii vechiului rit şi a extinderii privilegiilor de care se bucura clerul catolic şi asupra preoţilor români. În 1769 exploratorul britanic James Cook a descoperit Noua Zeelandă, iar la 7 octombrie 1857 politicianul român Mihail Kogălniceanu a prezentat, în Adunarea ad-hoc a Moldovei, proiectul de rezoluţie ce cuprindea „dorinţele fundamentale” ale românilor moldoveni, cea mai mare dintre ele fiind Unirea Principatelor într-un singur stat.

– La 7 octombrie 1883 s-a inaugurat Castelul Peleș din Sinaia, reşedinţa de vară a primului cuplu regal al României, iar în 1918 s-a înfiinţat Societatea Simfonică „George Enescu” din Iaşi. În anul 1909 a avut loc, la Moscova, premiera operei „Cocoşul de aur” – scrisă de compozitorul rus Nikolai Rimski-Korsakov, iar în 1919 a luat ființă Compania KLM din Olanda, cea mai veche (şi încă operativă) companie aviatică. În 1925 a apărut Decretul regal privind noua împărţire administrativă a României (judeţ, municipiu, plasă, comună urbană reşedinţă, comună urbană nereşedinţă, comună rurală şi sat), definitivându-se astfel procesele de organizare unitară legislativă şi statală a ţării.

– În 7 octombrie 1949 s-a proclamat Republica Democrată Germană, cu capitala la Berlin, în zona de ocupaţie sovietică. Tot atunci, Germania de Vest, aflată sub controlul trupelor americane, engleze şi franceze, s-a declarat şi ea stat independent, sub numele de Republica Federală Germania sau Germania de Vest (Occidentală), cu capitala la Bonn. Reunificarea celor două state a devenit oficială în 3 octombrie 1990, prin utilizarea articolului 23 al Legii fundamentale a Germaniei Federale cu privire la cele cinci landuri răsăritene. De fapt, reunificarea a însemnat anexarea Germaniei Răsăritene la Germania de Vest, pentru că era cea mai directă și legală formă de unire.

– Pe 7 octombrie 1967 revoluționarul marxist Che Guevara a fost capturat lângă La Higuera, în Bolivia, iar în 1977 s-a înfiinţat Organizaţia Europeană de Brevete (European Patent Organisation – EPO), pe baza Convenţiei Brevetului European (European Patent Convention – EPC), semnată la Munchen în anul 1973. Organizaţia are ca misiune eliberarea brevetelor europene, aceasta fiind îndeplinită de Oficiul European de Brevete sub controlul Consiliului de administraţie.

– În perioada 7-8 octombrie 1982, Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român a aprobat un proiect de lege privind participarea cu părţi sociale a salariaţilor din instituţiile de stat la constituirea fondului de dezvoltare economică (părţile sociale au fost desfiinţate imediat după Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989, banii reţinuţi fiind restituiţi).

– În 1985 reprezentanți ai organizaţiei Frontul pentru Eliberarea Palestinei au deturnat pachebotul italian „Achille Lauro”, cu peste 400 de oameni la bord, aflat în croazieră pe Marea Mediterană. Tot la 7 octombrie 1985 a început operaţiunea de mutare prin translaţie a bisericii Mihai Vodă din Bucureşti. Monumentul istoric, ctitorie a voievodului Mihai Viteazul, a fost mutat de pe temeliile sale (pe o distanţă de 289 de metri) în vremea dictaturii comuniste, în contextul „sistematizării” ce a dus la distrugerea unei treimi din suprafaţa construită a oraşului. Soluţia găsită de specialişti – translaţia – a însemnat, practic, salvarea de la demolare a bisericii. La 7 octombrie 1993 a avut loc, la Viena, ceremonia de aderare a României ca membru cu drepturi depline al Consiliului Europei.

– În 2001 americanii declanşau Războiul antiterorist din Afganistan, urmare a atentatelor din 11 septembrie 2001, de la New York şi Washington D.C. Împreună cu aliaţii britanici, americanii au iniţiat o acţiune militară, atacurile aeriene îndreptându-se către forţele talibane şi taberele de antrenament ale teroriştilor „Al-Qaeda”. Era începutul acţiunii aliaţilor intitulate „Enduring Freedom” în Afghanistan.

– La 7 octombrie 2003 alegătorii din statul american California au votat pentru demiterea guvernatorului Gray Davis și l-au ales pe fostul culturist și actorul de origine austriacă Arnold Schwarzenegger.

– La 7 octombrie s-au născut: scriitorul, publicistul şi profesorul român Mihai Carp (1875); fizicianul danez Niels Bohr, laureat Nobel (1885); istoricul și profesorul român Romulus Cândea (1886); criminalul nazist Heinrich Himmler (1900); poetul, prozatorul și traducătorul român Eusebiu Camilar (1910); arhimandritul român Sofian Boghiu, stareţ al Mânăstirii Antim din Bucureşti, duhovnic şi pictor bisericesc (1912); istoricul francez Georges Duby (1919); poetul și publicistul român Alexandru Jebeleanu (1923); medicul psihiatru britanic Lorna Gladys Wing, pionieră în domeniul tulburărilor de dezvoltare a copilariei (1928); episcopul sud-african Desmond Tutu, laureat Nobel pentru Pace (1931); criticul şi teoreticianul literar, eseistul, memorialistul, publicistul şi profesorul român Livius Ciocârlie (1935); romancierul, scenaristul și eseistul australian Thomas Michael Keneally, autorul cărții „Schindler’s Ark”, după care regizorul Steven Spielberg a făcut filmul „Lista lui Schindler” (1935); pictoriţa română Paula Ribariu (1938); scriitorul german de origine română Michael Markel (1939); chimistul şi profesorul britanic Sir Harry Kroto, laureat Nobel (1939); actorul, cântărețul, poetul și compozitorul român Sergiu Cioiu (1940); artistul român specializat în sticlă și metal Dan Băncilă (1943); lingvistul, filologul și profesorul Gheorghe Chivu (1947); omul politic și actualul președinte rus Vladimir Putin, fost premier al Federaţiei Ruse în două rânduri (1952); actriţa română Diana Lupescu (1954); violoncelistul american de origine chineză Yo-Yo Ma (1955); cântăreaţa şi compozitoarea britanică Sam Brown (1964); cântăreaţa americană de R&B, actrița și compozitoarea Toni [Michelle] Braxton (1967); interpreta română de muzică uşoară Luminiţa Anghel (1968); cântăreața și modelul britanic Alesha Dixon (1978); gimnasta română Simona Amânar, multiplă medaliată olimpică, mondială şi europeană (1979) şi interpreta, compozitoarea, textiera și profesoara română de jazz Luiza Zan, supranumită „vocea jazz-ului românesc” (1980).

– În 7 octombrie au murit: sculptorul şi pictorul italian Verrocchio (1488); pictorul german Hans Holbein „cel Tânăr” (1543); scriitorul, criticul literar şi editorul american Edgar Allan Poe (1849); locotenentul român Dimitrie Lemnea, erou al Războiului de Independenţă (1877); magistratul și omul politic român Gheorghe Buzdugan, fost prim-preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie (1929); chirurgul şi neurologul american Harvey Williams Cushing, unul dintre fondatorii neurochirurgiei moderne (1939); scriitorul şi publicistul român Emanoil Bucuța (1946); matematicianul român Dimitrie D. Pompeiu (1954); tenorul american de etnie italiană Mario Lanza (1959); lingvistul şi folcloristul român Emil Petrovici (1968); compozitorul şi dirijorul român Florin Comişel (1985); filosoful francez de origine română Ștefan Lupașcu (1988); poetul şi criticul literar român Alexandru Protopopescu (1994); poetul, publicistul și avocatul român Bazil Gruia (1995); caricaturistul american Herbert Block, ce a lucrat peste 50 de ani la ziarul „The Washington Post” (2001); compozitorul şi pianistul român Radu Negreanu (2003); ziarista rusă Anna Politkovskaya (asasinată în 2006); actorul, scenaristul, regizorul şi producătorul francez de film Patrice Chéreau (2013); romancierul, eseistul şi dramaturgul german Siegfried Lenz (2014); istoricul literar, criticul, teoreticianul literar și profesorul român Paul Cornea (2018) și fizicianul și chimistul mexican Mario Molina, laureat Nobel (2020).

Septimiu Cioloboc