Oameni & Fapte – 7 decembrie

– Este cea de-a 341-a zi a lui 2022. Au rămas 24 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:52 şi va apune la ora 16:34.

– Ortodocșii și greco catolicii o sărbătoresc pe Sfânta Muceniţă Filofteia de la Curtea de Argeş.

– Astăzi este „Ziua Internaţională a Aviaţiei Civile”, proclamată de Adunarea Organizaţiei Internaţionale a Aviaţiei Civile (OACI), agenţie specializată a Organizaţiei Naţiunilor Unite. În Statele Unite ale Americii se comemorează „Ziua Pearl Harbour”, în onoarea americanilor ucişi în atacul-surpriză al Japoniei de la Pearl Harbour (din 7 decembrie 1941), atac care a determinat intrarea SUA în cel de-Al Doilea Război Mondial.

– La 7 decembrie 1732 s-a inaugurat Teatrul Covent Garden (Royal Opera House / Opera Regală) din Londra, una dintre cele mai prestigioase companii de operă din lume, iar în anul 1742 a fost inaugurată Opera Regală din Berlin (actuala Operă de Stat), cu spectacolul „Cezar şi Cleopatra”, de Karl Heinrich Graun. În 1784 armata habsburgică a înfrânt rezistenţa ţăranilor răsculaţi din Transilvania, conduşi de Horea, Cloşca şi Crişan, iar în 1834 corabia „Marița”, cea dintâi navă sub pavilion românesc, a plecat în primul său voiaj în afara granițelor țării, pe ruta Sulina – Constantinopol.
Comandantul velierului de tip bric era Ioan Cristescu.

– La 7 decembrie 1868 parlamentul maghiar a promulgat Legea votată de Dieta din Cluj privind încorporarea Transilvaniei în Ungaria, faptă care a dus la dizolvarea Guvernului provizoriu de la Cluj şi la extinderea legilor Ungariei şi asupra Transilvaniei.

– În plină desfășurare al celui de-Al Doilea Război Mondial, la 7 decembrie 1941 a avut loc Atacul de la Pearl Harbor, unul dintre cele mai teribile momente din istoria Statelor Unite ale Americii, când flota aeriană a Japoniei, condusă de viceamiralul Chuichi Nagumo, a atacat, prin surprindere, baza militară navală americană din portul Pearl Harbor, aflat pe insula Oahu din Hawaii. În doar 90 de minute, japonezii au dat o lovitură grea marinei americane: cinci cuirasate şi 200 de avioane distruse, alte 9 nave avariate, 2.403 de morţi şi 1.178 de răniţi. Acțiunea a determinat Statele Unite ale Americii să intre în Al Doilea Război Mondial, astfel că pe 8 decembrie 1941 SUA au declarat război Japoniei.

– În 1966 România a aderat la Convenţia internaţională pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, încheiată la Londra, pe 17 iunie 1960, iar la data de 7 decembrie 1966 a intrat în funcțiune Hidrocentrala Bacău II, care încheia activitatea de construire a salbei de hidrocentrale de pe râul Bistrița. În 1970 Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite aproba Tratatul privind Denuclearizarea Fundului Mărilor, act semnat la Moscova, Washington şi Londra, în 11 februarie 1971.

– La 7 decembrie 1972, în drum spre Lună, echipajul misiunii americane „Apollo 17” a realizat, de la o distanță de circa 45.000 km de Terra, celebra fotografie numită „The Blue Marble”, prima imagine clară a feței luminate a Pământului. Tot atunci, România adera la Acordul privind Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi la Acordul Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), instituţii specializate ale ONU.

– În 7 decembrie 1992 a fost inaugurat Centrul Cultural Francez din Iaşi, iar în 2001 Consiliul Miniștrilor de Justiție și de Interne ai Uniunii Europene a decis ridicarea vizelor pentru cetățenii români care doreau să călătorească în spațiul Schengen, începând cu 1 ianuarie 2002.

– În 2018 s-a sfințit noua Catedrală Arhiepiscopală din Curtea de Argeș, a cărei piatră de temelie a fost pusă pe 10 mai 2009. „Noua casă” pentru moaștele Sfintei Filofteia, așa cum este numită catedrala în Actul de sfințire, are hramurile „Sfintei Mucenițe Filofteia” și „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. În incintă există un loc special amenajat, în pridvor, unde sunt locurile de veci pentru membrii Casei Regale a României şi arhiepiscopii Argeşului şi Muscelului.

– La 7 decembrie s-au născut: poetul persan Abū-Sa’īd Abul-Khair (967); arhitectul, sculptorul și pictorul italian Gian Lorenzo Bernini, reprezentant de seamă al barocului (1598); mareșalul francez Claude Victor-Perrin, duce de Belluno (1764); generalul francez Henri Mathias Berthelot, șeful misiunii militare franceze la București în Primul Război Mondial (1861); dirijorul și compozitorul italian Pietro Mascagni (1863); eseistul şi istoricul de artă olandez Johan Huizinga (1872); juristul şi omul politic român dr. Petru Groza, şef al statului (1884); dramaturgul român Ion Luca (1894); jurnalistul american de televiziune Leonard Goldenson (1905); astrofizicianul american de origine olandeză Gerard Peter Kupier (1905); compozitorul, cântărețul, trompetistul și actorul american Louis Prima (1910); muzicologul și scriitorul român Harry Negrin (1914); actorul american Eli Wallach (1915); editorul de imagine și jurnalistul american John G. Morris, figură importantă în istoria fotojurnalismului (1916); luptătorul anticomunist român Aristide Ionescu, deţinut politic (1921); omul politic, istoricul, avocatul şi fostul preşedinte portughez Mário Soares (1924); cântăreţul român de muzică populară și folcloristul Nicolae Sabău (1929); cantautorul și compozitorul mexican Armando Manzanero, considerat o legendă a boleroului mexican (1935); prozatorul român Sorin Titel (1935); istoricul român Nicolae Edroiu (1939); profesorul universitar român Alexandru Virgil Avram, doctor în istorie (1943); cântăreţul croat de muzică pop Oliver Dragojević (1947); chitaristul de jazz, compozitorul și producătorul american Chuck Loeb (1955); politiciana malteză Marie-Louise Coleiro Preca, președinte al Maltei (1958); actriţa americană Christa Campbell (1972); fotbalistul englez John Terry (1980); cântărețul american Aaron Carter (1987) și patinatorul artistic japonez Yuzuru Hanyu, campion olimpic (1994).

– În 7 decembrie au murit: omul politic, filozoful, scriitorul și oratorul roman Cicero (asasinat în 43 î.Hr.); compozitorul flamand Adrian Willaert (1562); vicontele, diplomatul și afaceristul francez Ferdinand de Lesseps, arhitectul Canalului de Suez (1894); caricaturistul american Thomas Nast (1902); dramaturgul și prozatorul francez Tristan Bernard (1947); pianista elveţiană de origine română Clara Haskil (1960); soprana norvegiană Kirsten Flagstad (1962); romancierul și dramaturgul american Thornton Wilder, laureat de trei ori al Premiului Pulitzer (1975); poeta română Ioana Bantaş, soţia lui Cezar Baltag (1987); scriitoarea, jurnalista și activista comunistă maghiară Ács Kató (1989); prozatorul şi poetul american de origine cubaneză Reinaldo Arenas (1990); fizicianul german Wolfgang Paul, laureat al Premiului Nobel (1993); scriitorul chilian José Donoso (1996); poetul şi traducătorul român Ion Larian Postolache (1997); chimistul american Martin Rodbell, laureat Nobel (1998); actorul, scriitorul şi regizorul american Harry Morgan (2011); regizorul şi scenaristul francez Edouard Molinaro (2013); interpretul român de muzică populară, cantautorul şi instrumentistul Laza Cnejevici, profesor şi căutător de talente (2015); chitaristul, vocalistul, compozitorul și producătorul englez Greg Lake, membru fondator al formațiilor de muzică rock „Emerson, Lake & Palmer” și „King Crimson” (2016); istoricul, omul politic și profesorul basarabean Alexandru Moșanu, primul preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova (2017); pilotul american de aviație Charlie „Chuck” Yeager, primul pilot care a depăşit bariera sunetului, la 14 octombrie 1947, la bordul unui avion „Bell X-1” (2020) și compozitorul şi profesorul ceh Vadim Petrov (2020).

Septimiu Cioloboc