Oameni & Fapte – 7 mai

Publicat de Corina Muntean, 7 mai 2019, 06:00

– Este cea de-a 127-a zi a lui 2019. Au rămas 238 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:59 şi va apune la ora 20:38.

– Astăzi este „Ziua Mondială de Luptă Împotriva Astmului”, marcată în prima zi de marţi a lunii mai, sub patronajul Organizației Naţiunilor Unite şi al organizaţiei Global Initiative for Asthma (GINA).

– Din 7 mai 1211 regalitatea maghiară a început colonizarea cavalerilor teutoni în Țara Bârsei, iar în 1775, urmare a unei convenţii turco-austriece, Poarta Otomană ceda Bucovina Imperiului Habsburgic, în ciuda protestelor vehemente ale Moldovei. La 7 mai 1824 a avut loc, la Viena, premiera „Simfoniei a IX-a în Re Minor”, de Ludwig van Beethoven, cunoscută şi sub numele de „Corala”, ultima compoziţie finalizată a muzicianului german.

– La data de 7 mai 1877 „Gazeta de Transilvania” a publicat o scrisoare a lui George Barițiu („Epistolă respectuoasă către femeile noastre”), epistolă care îndeamna româncele ardelene să formeze comitete de strângere a donațiilor pentru ajutorarea Armatei Române și a răniților de pe front. Tot atunci Guvernul României a aderat la Convenția de la Geneva privind Crucea Roșie Internațională. În 7 mai 1895 savantul rus Aleksandr Popov arăta publicului cum funcționa prima stație de radiorecepție din lume, iar în 1925 s-a înfiinţat Uniunea Camerelor de Comerţ din România.

– În 7 mai 1946 a început, la Bucureşti, procesul fostului lider al României, mareşalul Ion Antonescu, condamnat la moarte şi executat la 1 iunie 1946, iar pe 7 mai 1986 echipa română de fotbal Steaua Bucureşti a câştigat cea de-a 31-a ediţie a Cupei Campionilor Europeni, învingând, în finala de la Sevilla, formaţia spaniolă FC Barcelona cu scorul de 2-0, după prelungiri şi executarea loviturilor de la 11 metri. Steaua este prima şi singura echipă din istoria fotbalului românesc care a cucerit acest trofeu.

– În 1987 autorităţile de la Bucureşti au anunţat oficial extragerea primelor cantităţi de ţiţei din subsolul marin al platoului continental românesc al Mării Negre, iar în 1995 Jacques Chirac a câştigat alegerile prezidențiale din Franța. Între 7 și 9 mai 1999 Papa Ioan Paul al II-lea a efectuat o vizită ecumenică în România, prima vizită a unui Suveran Pontif într-o ţară în care creştinii sunt în majoritate ortodocşi.

– La 7 mai 1999, în timpul acțiunilor militare din Iugoslavia, avioanele NATO au bombardat din greșeală ambasada Chinei din Belgrad, ucigând trei persoane și rănind alte 20, iar în 2000 a avut loc, la Moscova, ceremonia de învestire a lui Vladimir Putin în funcția de președinte al Rusiei, în urma alegerilor din 26 martie. La 7 mai 2012 guvernul Victor Ponta 1 a fost validat de Parlamentul României şi învestit oficial de preşedintele de atunci, Traian Băsescu, iar în Emmanuel Macron a fost ales preşedinte al Franţei, candidatul de centru învingând-o detaşat, în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, pe Marine Le Pen, reprezentanta extremei drepte. Macron s-a născut la 21 decembrie 1977, fiind cel mai tânăr lider din istoria Franţei.

– În 7 mai s-au născut: prinţul francez Ludovic I de Bourbon, fondatorul Casei de Condé (1530); filosoful scoțian David Hume (1711); autoarea dramatică franceză Olympe de Gouges, activistă politică şi feministă (1748);
compozitorul, pianistul și dirijorul german Johannes Brahms (1833); compozitorul rus Piotr Ilici Ceaikovski (1840); inginerul german Oskar von Miller, fondator al Muzeului Tehnic din München (1855); scriitorul şi filosoful indian Rabindranath Tagore, laureat Nobel (1861); scriitorul polonez Wladyslaw Stanislaw Reymont, laureat Nobel (1867); pictorul și graficianul român de origine germană Rudolf Schweitzer-Cumpănă (1886); fostul președinte iugoslav Iosip Broz Tito (1892); actorul american de film Gary Cooper (1901); compozitorul român Elly Roman (1905); fizicianul american Edwin Herbert Land, care a inventat aparatul fotografic polaroid, iniţial în alb şi negru, apoi color (1909); Evita Perón, soția președintelui argentinian Juan Perón (1919); caricaturistul, regizorul şi scenaristul român de filme de animație Matty Aslan (1924); filologul, eseistul şi traducătorul român Gheorghe Tohăneanu (1925); scriitoarea şi scenarista germano-poloneză de origine evreiască Ruth Prawer Jhabvala, laureată a Premiilor Oscar şi Booker (1927); actorul american John Ingle (1928); prozatorul, poetul, traducătorul şi eseistul român Ștefan Iureș (1931); actrița română Silvia Popovici (1933); interpretul român de muzică populară Ion Lăceanu, poreclit „omul orchestră” deoarece cântă la nouă instrumente (1936); biologul american de origine canadiană Sidney Altman, laureat al Premiului Nobel (1939); pianistul, clavecinistul, compozitorul, pedagogul, dirijorul și economistul venezuelan José Antonio Abreu (1939); ceramista română Ioana Stepanov (1942); scriitorul australian Peter Carey (1943); poetul şi publicistul român George Stanca (1947); dirijorul francez Emmanuel Krivine (1947); sculptorul, graficianul, pictorul şi poetul român Nicolae Răzvan Mincu (1955); compozitoarea română Mihaela Stănculescu-Vosganian (1961) şi actriţa română de teatru Carmen Ungureanu (1966).

– În 7 mai au murit: filosoful grec Socrate (399 î.Hr.); împăratul romano-german Otto cel Mare (973 d.Hr.); organistul şi compozitorul german Johann Froberger (1667); violonistul, compozitorul şi pedagogul italian Pietro Nardini (1793); compozitorul italian Niccolò [Nicola] Piccinni (1800); compozitorul şi dirijorul italian Antonio Salieri (1825); scriitorul belgian Charles de Coster (1879); criticul literar, sociologul şi omul politic socialist român Constantin Dobrogeanu-Gherea (1920); poetul, prozatorul, memorialistul și publicistul român George Topârceanu (1937); poetul, publicistul, traducătorul şi politicianul român Octavian Goga, premier al României (1938); compozitorul, dirijorul şi pianistul austriac Felix Weingartner (1942); arhitectul, decoratorul şi designerul austriac Josef Hoffmann (1956); gazetarul şi criticul literar român Septimiu Bucur (1964); dramaturgul, prozatorul şi actorul român G. Ciprian (1968); dirijoarea română de cor Elena Vicică (1985); profesorul, prozatorul şi istoricul literar român Petru Rezuş (1995); compozitorul român Sorin Vulcu (1995); scriitorul, actorul şi producătorul american de filme Douglas Fairbanks Jr. (2000); scriitorul şi criticul literar american Tristan Egolf (2005); poetul, prozatorul, eseistul şi jurnalistul român Octavian Paler (2007); fizicianul american Willard Sterling Boyle, co-inventator al laserului cu rubin şi al senzorului CCD, pentru care a fost recompensat cu Premiul Nobel (2011); compozitorul, chitaristul şi vocalistul american John Walker, fondator al grupului pop „The Walker Brothers” (2011); criticul, istoricul literar, traducătorul şi profesorul român Dan Mănucă (2017) și regizorul şi scenaristul italian Ermanno Olmi (2018).

Septimiu Cioloboc