Oameni & Fapte – 7 martie

Publicat de Corina Muntean, 7 martie 2019, 06:07

– Este cea de-a 66-a zi a lui 2019. Au rămas 299 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:51 şi va apune la ora 18:16.

– La data de 7 martie 1395 s-a încheiat, în condiţii de deplină egalitate, Tratatul antiotoman de la Braşov dintre Mircea cel Bătrân şi Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei, tratat care reprezintă prima alianţă militară românească antiotomană. Cu acel prilej, domnitorul Ţării Româneşti a fost recunoscut cu titlurile de duce de Făgăraş şi ban de Severin.

– În anul 1441 Iancu de Hunedoara devenea voievod al Transilvaniei, având în paralel funcţiile de comite al Timişoarei şi ban al Severinului. În această triplă calitate, iar apoi ca guvernator (regent) al Ungariei (din 1446) a dus o îndelungată luptă împotriva expansiunii otomane, obţinând victorii militare de prestigiu. La 7 martie 1471 Radu cel Frumos, fratele lui Vlad Țepeș, a atacat Moldova, însă oastea lui Ștefan cel Mare l-a învins la Soci, lângă Bacău, iar domnitorul muntean, supus turcilor, a izbutit să scape fugind.

– La 7 martie 1876 Oficiul de Patente al SUA de la New York a brevetat invenţia telefonului, o dispută între americanii Alexander Graham Bell şi Elisha Gray. Aceştia au depus cererea de brevet, primul la ora locală 12:00, iar al doilea la ora 14:00. Pe această diferenţă s-au bazat cei care i-au atribuit lui Alexander Graham Bell invenţia, în procesul care i-a opus multă vreme pe amintiţii inventatori. Prima convorbire telefonică a avut loc în 10 martie acelaşi an, când Alexander Bell îi cerea asistentului său, care se afla în altă cameră: „Domnule Watson, veniţi aici! Am nevoie de dumneavoastră”.

– La 7 martie 1912 s-a anunţat succesul expediției exploratorului norvegian Roald Amundsen la Polul Sud, când nava „Fram” a ajuns la Hobart, în Australia. Polul Sud a fost atins pe 14 decembrie 1911. În 1936 Germania nazistă a reocupat Renania demilitarizată, încălcând astfel tratatul de la Versailles și înțelegerile de la Locarno.

– În 1960 primii 20 de cosmonauți sovietici au fost selectați pentru pregătirea zborului spațial, iar în 1968 Televiziunea Română a lansat pe piaţă revista oficială a primei ediții a Festivalului de Muzică Uşoară „Cerbul de Aur” de la Braşov, în cinci limbi. Revista conținea interviuri cu vedetele participante, precum și biografia concurenților, iar aprecierile internaționale au fost extraordinare, privind atât desfășurarea, cât și aranjamentul scenic.

– În 2009 NASA a lansat de la baza Cape Canaveral, statul american Florida, sonda spaţială „Kepler” (numită după astronomul german Johannes Kepler), având ca scop descoperirea de noi exoplanete asemănătoare Pământului, care orbitează alte stele, cu ajutorul unui telescop şi al unui fotometru speciale.

– La 7 martie s-au născut: împăratul roman Publius Septimius Geta (189); Papa Clement al XIII-lea (1693); fizicianul francez Nicéphore Niépce, care a inventat fotografia şi primul care a reuşit să realizeze imagini permanente, printr-un proces numit de el heliografie (1765); scriitorul italian Alessandro Manzoni (1785); fizicianul francez Antoine César Becquerel (1788); poetul, filologul şi folcloristul ceh František Čelakovský, luptător pentru renaşterea naţională (1799); violoncelistul şi compozitorul român Constantin Dimitrescu (1847); filosoful, sociologul şi omul politic ceh Tomáš G. Masaryk, primul preşedinte al Republicii Cehoslovace (1850); neurologul și psihiatrul austriac Julius Wagner-Jauregg, laureat Nobel (1857); filologul, istoricul şi etnograful sas Adolf Schullerus din Transilvania, autorul primei tipologii a poveştilor româneşti în sistemul preconizat de folcloristul finlandez Antti Aarne – aşa numita metodă istorico-geografică (1864); pictorul olandez Piet Mondrian (1872); compozitorul francez Maurice Ravel, celebru datorită muzicii de balet pentru orchestră în Do major „Boléro” (1875); compozitorul român Nicolae Oancea (1893); traducătoarea română Frida Papadache (1905); actrița italiană Anna Magnani (1908); scriitorul francez Léo Malet (1909); scriitorul, fotograful și inventatorul japonez Kōbō Abe (1924); scenaristul italian Luciano Vincenzoni (1926); soprana franceză Mady Mesplé (1931); biologul american David Baltimore, laureat Nobel (1938); fizicianul francez Albert Fert, câştigător al Premiului Nobel (1938); arhidiaconul Jean Lupu, dirijor de cor, compozitor şi profesor, iniţiatorul şi dirijorul Corului de copii şi tineret „Symbol” al Patriarhiei Române (1940); arhitectul şi scenograful român Dan Jitianu (1940); publicistul român Radu Pascal, membru fondator al revistei de politică externă „Lumea” (1941); fizicianul și profesorul român Dorel Bucurescu (1944); geneticianul și profesorul american Michael Rosbash, laureat al Premiului Nobel (1944); muzicianul britanic Matthew Fisher, de la formaţia „Procol Harum” (1946); jucătorul ceh de tenis de câmp Ivan Lendl (1960); copilul minune coreean Kim Ung-Yong, menționat în „Cartea Recordurilor” cu „cel mai mare IQ”, 210 (1962) şi cântăreţul român Dan Teodorescu, membru al formaţiei de muzică pop-rock „Taxi” (1965).

– În ziua de 7 martie au murit: Aristotel, unul din cei mai importanți filosofi ai Greciei Antice (322 î.Hr.); teologul și filosoful italian Thomas d’Aquino (1274); inventatorul francez Jean Pierre Francois Blanchard, pionier al aeronauticii şi autorul paraşutei (1809); dramaturgul și poetul român Constantin Faca (1845); lingvistul şi filologul sloven Franz Miklosich (1891); scriitorul italian Antonio Fogazzaro (1911); actorul și regizorul german de etnie română Lupu Pick (1931); pictorul și graficianul finlandez Akseli Gallen-Kallela (1931); pictorul olandez Theo van Doesburg (1931); politicianul francez Aristide Briand, premier al Franţei, ministru de externe în repetate rânduri şi laureat Nobel pentru Pace (1932); chimistul român Gheorghe Longinescu (1939); pictoriţa şi graficiana română Nina Arbore (1942); poetul, prozatorul, eseistul, pianistul şi muzicologul român Virgil Gheorghiu (1977); pianista braziliană Guiomar Novães (1979); regizorul german de film Konrad Wolf (1982); dirijorul şi compozitorul elveţian de origine rusă Igor Markevici (1983); eseistul și traducătorul român Dumitru D. Panaitescu (1983); compozitorul român Nicolae Brânzeu (1983); regizorul, scenaristul şi producătorul englez de film documentar Paul Rotha (1984); exploratorul şi etnologul francez Paul-Émile Victor, care a participat la peste 60 de expediţii în Arctica şi Antarctica (1995); fizicianul american Edward Mills Purcell, laureat Nobel (1997); mezzosoprana austriacă Léonie Rysanek (1998); regizorul, scenaristul şi producătorul american de film Stanley Kubrick (1999); criticul și istoricul literar român Alexandru Balaci (2002); medicul român Nicolae Cajal, specialist în inframicrobiologie (2004); medicul român Eugeniu Gheorghe Proca, care a făcut primele transplanturi renale din ţară (2004); etnologul şi folclorista română Ghizela Suliţeanu (2006); sociologul şi profesorul român Andrei Roth (2009); medicul român Ioan Drăgan, „părintele” medicinei sportive din România (2010); trompetistul şi vocalistul britanic Kenny Ball, liderul trupei de jazz „Kenny Ball & His Jazzmen” (2013); regizorul, scenaristul, actorul şi scriitorul italian Damiano Damiani (2013) și teologul, compozitorul, dirijorul, bizantinologul şi profesorul român Dragoş Alexandrescu (2014).

Septimiu Cioloboc