Oameni & Fapte – 8 decembrie
Publicat de Corina Muntean, 8 decembrie 2020, 06:00
– Este cea de-a 343-a zi a lui 2020. Au mai rămas 23 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:53 şi va apune la ora 16:34.
– Este „Ziua Constituţiei României”, marcată din 1995. Legea fundamentală a fost revizuită în urma referendumului naţional din 18-19 octombrie 2003, varianta actuală fiind în vigoare din 29 octombrie 2003.
– Este și „Ziua Limbii Macedonene”, sărbătorită în România din 2018, la iniţiativa deputatei Mariana Venera Popescu, reprezentantul macedonenilor în Parlamentul României, cu susţinerea Asociaţiei Macedonenilor din România. Ziua de 8 decembrie este declarată sărbătoare legală în Republica Macedonia de Nord, unde este sărbătorit Sfântul Clement al Ohridei, primul autor de limbă slavonă.
– În 8 decembrie 1609, la Biblioteca Ambrosiană din Milano, s-a deschis sala de lectură, a doua din Europa acelei vremi, iar în anul 1765 americanul Eli Whitney a inventat daracul pentru bumbac, faptă care a revoluţionat dezvoltarea industriei de prelucrare a acestei materii prime. În 1813 a avut loc, la Viena, prima audiţie a Simfoniei a VII-a în La major a compozitorului german Ludwig van Beethoven.
– În 1832 a apărut, la Bucureşti, primul periodic românesc oficial, intitulat „Buletin, Gazeta administrativă” – actualul „Monitor Oficial al României”, iar la 8 decembrie 1846 s-a inaugurat localul Bibliotecii Române din Paris, care va deveni şi sediul „Societăţii studenţilor români”.
– Pe 8 decembrie 1854 Papa Pius al IX-lea a decretat dogma fundamentală despre Neprihănita Zămislire referitor la Fecioara Maria, iar în anul 1869, în Bazilica „Sfântul Petru” din Roma, avea loc primul Conciliu al Vaticanului, care proclama dogma Infalibilităţii Papale şi inspiraţia divină incontestabilă a Sfintei Scripturi.
– La 8 decembrie 1888 soprana română Hariclea Hartulary-Darclée a debutat pe scena Operei Mari din Paris, în rolul Margaretei din opera „Faust” de Charles Gounod, iar în anul 1904 România a semnat, la Haga, „Convenţia internaţională asupra regimului vaselor Crucii Roşii pe timp de război”.
– Papa Pius al X-lea introducea în 1905 primirea primei Sfinte Împărtăşanii la copiii romano-catolici de pretutindeni ajunşi la 7 ani (vârsta înţelegerii), iar în 1921 a avut loc primul spectacol al Operei Române din Bucureşti, cu spectacolul „Lohengrin” de Richard Wagner, sub bagheta compozitorului George Enescu.
– În 1928 Radiodifuziunea Română a transmis prima conferinţă adresată femeilor, iar la 8 decembrie 1941 Canada şi Noua Zeelandă declarau război României, în cadrul celei de-a doua conflagraţii mondiale. În 1955 s-a creat drapelul european, compus din douăsprezece steluţe galbene dispuse în cerc pe un fond albastru. Drapelul Consiliului Europei a devenit, din mai 1986, şi emblema oficială a Uniunii Europene.
– La 8 decembrie 1980 era asasinat, la New York, interpretul şi compozitorul britanic de muzică pop-rock John Lennon, membru fondator al cunoscutei formaţii „The Beatles”, iar în 1987 SUA și URSS au semnat, la Washington, Tratatul cu privire la lichidarea rachetelor nucleare cu rază medie şi scurtă de acţiune (INF), care a intrat în vigoare la 1 iunie 1988.
– În anul 1990 a început, la Bucureşti, prima Conferinţă Internaţională a Organizaţiilor Neguvernamentale care apără drepturile omului din cele 35 de state semnatare ale Actului final de la Helsinki (1975) şi ale documentului final al Reuniunii general-europene de la Viena (1989).
– La 8 decembrie 1991 s-au desfășurat primele alegeri prezidenţiale în Republica Moldova, cel ales fiind Mircea Snegur. La aceeaşi dată, liderii Rusiei, Belarus şi Ucrainei au decis, la Brest (în Belarus) dizolvarea URSS şi crearea Comunităţii Statelor Independente (CSI).
– În 2004 oficiali ai douăsprezece ţări din America de Sud semnau, în oraşul peruan Cuzco, o declaraţie prin care anunţau înfiinţarea Uniunii Naţiunilor Sud-Americane (UNASUR), o structură interguvernamentală gândită după modelul Uniunii Europene.
– La 8 decembrie 2015 peste 50.000 de pelerini s-au strâns în Piaţa San Pietro din Roma, la ceremonia deschiderii Jubileului extraordinar al Anului Milostivirii.
– La 8 decembrie s-au născut: poetul latin Horaţiu (65 î.Hr.); dramaturgul, poetul, prozatorul şi publicistul norvegian Bjørnstjerne Bjørnson, laureat Nobel (1832); fotograful, artistul, profesorul şi inventatorul francez Charles Émile Reynaud, precursor al cinematografiei prin praxinoscop-ul său – un aparat optic care crea iluzia mişcării (1844); dramaturgul francez Georges Feydeau, autor celebru de vodeviluri şi comedii înrudite cu farsa (1862); sculptorița și graficiana franceză Camille Claudel, sora poetului și diplomatului Paul Claudel, iubita și colaboratoarea sculptorului Auguste Rodin (1864); compozitorul finlandez Jean Sibelius (1865); prozatoarea și autoarea dramatică română Hortensia Papadat-Bengescu (1876); istoricul român Constantin I. Moisil (1876); soprana română Elena Drăgulinescu-Stinghe (1881); pictorul mexican Diego Rivera (1886); compozitorul ceh Bohuslav Martinů (1890); pictorul, litograful, sculptorul şi ceramistul cubanez Wifredo Lam (1902); juristul român Dragoş Rusu (1910); compozitoarea română Florica Dimitriu (1915); regizorul american de film Richard Fleischer (1916); baritonul francez Gérard Souzay (1918); pictorul britanic Lucian Freud, nepotul celebrului psihanalist austriac Sigmund Freud (1922); dansatorul, cântăreţul, multi-instrumentistul, actorul de comedie şi entertainerul american Sammy Davis Jr. (1925); poetul, prozatorul, eseistul, publicistul și profesorul român Toma-George Maiorescu (1928); actorul, producătorul, regizorul şi scenaristul austriac Maximilian Schell (1930); sculptorul român Constantin Foamete (1932); regizorul de film, scenaristul, actorul, poetul și profesorul universitar român Alecu Croitoru (1933); actorul american de film David Carradine, fiul actorului John Carradine (1936); politicianul român de etnie greacă Sotiris Fotopoulos, fost preşedinte al Uniunii Elene din România, fondată de el (1937); flautistul irlandez Sir James Galway, supranumit „Omul cu flautul de aur” (1939); cântăreţul de rock, compozitorul şi textierul american Jim Morrison, solistul formației „The Doors” (1943); poetul, prozatorul şi profesorul american James Tate, recompensat cu Premiul Pulitzer (1943); compozitorul, cântăreţul de rock şi clăparul american Gregg [Gregory LeNoir] Allman, cofondator al trupei „The Allman Brothers Band” (1947); cântăreţul român de muzică folk Nicu Vladimir (1950); medicul urolog român Ioanel Sinescu, șeful Centrului de Chirurgie Urologică, Dializă şi Transplant Renal din cadrul Institutului Clinic Fundeni (1951); actriţa americană de film Kim Basinger (1953); sociologul, profesorul universitar, eseistul, traducătorul şi criticul literar român Mihai Dinu Gheorghiu (1953); chimistul și profesorul român Cristian Sorin Silvestru (1955); actriţa și prezentatoarea rusă de televiziune Marina Golub (1957); cântărețul, instrumentistul şi compozitorul român Ştefan Hruşcă (1957); cântăreaţa britanică Sinead O’Connor (1966); actrița americană Amy Villianous (1982); cântăreaţa şi actriţa americană Nicki Minaj (1982) și modelul și actrița americană Jennifer Wenger (1983).
– În 8 decembrie au murit: pictorul olandez Gerard Terborch (1681); scriitorul, ziaristul şi omul politic francez Benjamin Constant (1830); matematicianul, logicianul şi filosoful britanic George Boole, considerat creatorul logicii matematice moderne (1864); generalul Alexandru Cernat, comandant al Armatei Române în Războiul de Independenţă (1893); compozitorul român, dirijorul şi profesorul Gavriil Musicescu (1903); istoricul şi publicistul Paul Gore din Republica Moldova (1927); prozatorul şi memorialistul român Ieronim Şerbu (1972); politiciana și prim-ministrul israelian Golda Meir, o fondatoare a statului Israel (1978); vocalistul şi compozitorul britanic de muzică pop-rock John Lennon, lider al formaţiei „The Beatles” (asasinat în 1980); tenorul român Ion Dacian (1981); inginerul chimist român Cornel Bodea, unul dintre fondatorii biochimiei vegetale pe plan naţional şi internaţional (1985); istoricul şi filosoful francez de origine rusă Léon Poliakov (1997); geograful chinez Huang Bingwei, fondatorul geografiei moderne în China (2000); artista decoratoare română Florica Vasilescu (2002); compozitorul şi folcloristul român Dumitru D. Stancu (2005); actorul român Ioan Fiscuteanu (2007); chimistul britanic de origine australiană Sir John Warcup-Cornforth, care a obţinut prima sinteză totală a unui steroid – colesterolul, laureat Nobel (2013); prozatorul şi reporterul român Romulus Rusan (2016); astronautul şi senatorul american John Glenn, cel dintâi american care a orbitat în jurul Pământului (2016); coregraful, folcloristul, publicistul și profesorul Vladimir Curbet din Republica Moldova (2017); activista rusă pentru drepturile omului Liudmila Alexeeva, fostă disidentă sovietică şi unul dintre simbolurile rezistenţei în Rusia contemporană (2018); actorul, cântărețul, naratorul și regizorul american de origine franco-elveţiană René Auberjonois (2019); ieromonahul Efrem Filotheitul din Arizona, renumit părinte ortodox și duhovnic al mai multor mănăstiri din Sfântul Munte şi din Grecia (2019) și maestrul japonez de arte marțiale Hirokazu Kanazawa, celebritate mondială în stilul de karate Shotokan – cu gradul de 10 Dan, cel mai mare în Karate Tradițional (2019).
Septimiu Cioloboc
