Oameni & Fapte – 8 februarie
Publicat de Corina Muntean, 8 februarie 2022, 06:00
– Este cea de-a 39-a zi a lui 2022. Au rămas 326 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:36 şi va apune la ora 17:36.
– Azi este „Ziua Internaţională de Rugăciune pentru Victimele Traficului de Persoane”, celebrată, din 2013, de Biserica Romano Catolică de sărbătoarea Sfintei Iosefina Bakhita, patroana victimelor traficului de persoane.
– Este și „Ziua Siguranţei pe Internet” („Safer Internet Day”), care are ca scop promovarea utilizării într-un mod mai sigur şi responsabil a tehnologiei on-line şi a telefoanelor mobile, mai ales de către copii şi adolescenţi, precum şi conştientizarea şi educarea acestora asupra pericolelor navigării nesupravegheate pe internet. Evenimentul, care se desfăşoară anual, din 2004, în luna februarie, sub egida reţelei europene „INSAFE” – European Safer Internet Network în cadrul programului Safer Internet Plus al Comisiei Europene, a ajuns la ediţia a XIX-a. Tema acestei ediţii este aceeași cu cea din 2021: „Împreună pentru un internet mai bun”.
– Data de 8 februarie marchează și Ziua Internațională a Râsului și a Fericirii. De-a lungul timpului, cercetătorii în domeniul psihologiei au descoperit că râsul constituie nu numai un mod plăcut de a trece prin viață, ci și o foarte eficientă terapie anti-stres.
– La 8 februarie 1622 regele Iacob I al Angliei a dizolvat Parlamentul englez, iar în anul 1856 domnitorul român Barbu Știrbei decreta desființarea robiei ţiganilor în Țara Românească. În 1859 Alexandru Ioan Cuza intra triumfal în București, după dubla sa alegere ca domn al Principatelor Române.
– În 1869 apărea Legea privind învăţământul primar în Austro-Ungaria, în baza căreia acesta era scos de sub controlul bisericii şi etatizat. Legea a avut grave repercusiuni asupra învăţământului românesc din Transilvania, astfel că predarea în limba română s-a restrâns numai la unele sate, făcându-se după manuale şi metode ineficiente. La 8 februarie 1880 Franța, Germania și Marea Britanie au recunoscut independența de stat a României, iar în anul 1904 flota japoneză a atacat pe neaşteptate fortăreaţa rusă Port-Arthur din Manciuria, pricinuind serioase pierderi flotei ruseşti aflate în rada portului. Acestă ofensivă a marcat începutul Războiului ruso-japonez din 1904-1905.
– La 8 februarie 1907 în satul Flămânzi, judeţul Botoşani, a avut loc un incident care a declanşat începutul marii răscoale a ţăranilor, desfăşurate sub lozinca „Vrem pământ!”. Prin amploare, precum şi prin revendicările ţăranilor, răscoala a avut profunde consecinţe în viaţa economică, socială şi politică a ţării.
– În anul 1915 a avut loc, la Los Angeles, în SUA, premiera controversatului film al lui D.W. Griffith, „Nașterea unei națiuni” („The Birth of a
Nation”), iar pe 8 februarie 1916 scriitorul român Tristan Tzara, aflat în cafeneaua „Cabaret Voltaire” din oraşul elveţian Zürich, a creat un nou curent de avangardă, Dadaismul.
– În 1919 a avut loc primul zbor comercial pe ruta Paris – Londra. Avionul, un bombardier „WW1” transformat în aparat civil, a decolat la ora locală 11:50, de pe aeroportul Toussus-le-Noble din Paris şi a aterizat la Croydon, lângă Londra. Zborul a durat două ore şi 30 de minute.
– În 8 februarie 1929 la Radiodifuziunea Română a fost difuzată cea dintâi „Cronică dramatică”, realizată de scriitorul Ion Marin Sadoveanu, iar în anul 1941 a fost datat testamentul lui Iuliu Maniu, act prin care marele om politic ţărănist român lăsa întreaga sa avere bisericii greco-catolice.
– În 8 februarie 1990 a fost înregistrată, la Bucureşti, prima organizaţie a bulgarilor din ţara noastră – „Asociaţia culturală a bulgarilor din România”, iar în 2003 autorităţile de la Bagdad au predat inspectorilor Organizației Națiunilor Unite actele referitoare la programele de armament nucelar și biochimic de pe teritoriul Irakului.
– În 2006 egiptologul american Otto J. Schaden a dat de ştire că echipa sa a descoperit un nou mormânt de faraon în Valea Regilor, Egipt, la 45 de paşi depărtare de mormântul lui Tutankhamon. În acea cameră intactă s-au găsit 7 sarcofage şi 28 de vase mari, umplute cu lucruri artizanale şi ţesături.
– La 8 februarie s-au născut: pictorul italian Guercino (1591); compozitorul francez Modeste Grétry (1741); scriitorul, criticul de artă şi sociologul englez John Ruskin (1819); scriitorul francez Jules Verne, „părintele” romanului științific de anticipație (1828); chimistul rus Dmitri Mendeleev, creatorul „Legii periodicității” și al sistemului periodic al elementelor (1834); filosoful austriac de origine evreiască Martin Buber, cunoscut pentru filosofia dialogului, o formă de existenţialism religios (1878); pictorul şi graficianul german Franz Marc, unul dintre principalii reprezentanţi ai mişcării expresioniste germane (1880); filosoful şi scriitorul german Ludwig Marcuse (1894); regizorul american de film King Vidor, realizator de marcă din perioada filmului mut (1894); fizicianul român Theodor V. Ionescu (1899); actorul american de origine franceză Lyle Talbot (1902); politicianul comunist român Corneliu Mănescu (1916); actrița americană de film Lana Turner (1921); actriţa română Eugenia Bosânceanu (1925); actorul american de teatru şi film Jack Lemmon (1925); scenografa română Mioara Buescu (1926); istoricul şi scriitorul venezuelean Guillermo Morón, coordonatorul monumentalei „Istorii generale a Americii” (1926); actorul, autorul, profesorul și activistul american Allan Rich (1926); dirijorul, instrumentistul şi orchestratorul român Cornel Popescu (1927); actorul rus de teatru şi film Viaceslav Tihonov (1928); născut actorul francez de teatru și film Claude Rich (1929); actorul american de film James Dean, idol al tineretului american post-belic, datorită rolului lui Jim Stark din filmul „Rebel fără cauză” /„Rebel Without a Cause” (1931); actorul român Emanoil Petruț (1932); compozitorul american de muzică de film, dirijorul şi pianistul John Williams (1932); actorul american Council Cargle (1935); actorul american de film Nick Nolte (1941); compozitorul român, dirijorul, profesorul universitar și doctorul în muzică Sabin Pautza [sau Păuța] (1943); jurnalistul român Mircea Rucăreanu, fost redactor acreditat la Guvernul României din partea Radio România Actualităţi (1944); designerul japonez de modă Kansai Yamamoto, pionier al modei în Japonia (1944); jurnalistul român Mihai Ilie, fost director general adjunct al Societăţii Române de Radiodifuziune (1944); actriţa română Cristina Stamate (1946); economistul, profesorul universitar şi cercetătorul român Puiu Nistoreanu (1954); scriitorul american John Grisham, autor de best-seller-uri, multe ecranizate (1955); violonistul român de jazz Florin Niculescu (1967) și actrița americană Mary McCormack (1969).
– În 8 februarie au murit: compozitorul italian Giuseppe Torelli (1709); ţarul Petru cel Mare al Rusiei (1725); violonistul şi dirijorul francez François Antoine Habeneck (1849); actorul şi dramaturgul român Iorgu Caragiale, unchiul scriitorului I. L. Caragiale şi frate al actorului Costache Caragiali (1894); chimistul olandez Hendrik Willem Bakhuis Roozeboom (1907); compozitorul, violonistul şi dirijorul polonez Mieczysław Karlowicz (1909); pictorul și graficianul german Max Liebermann (1935); scriitorul şi poetul maghiar Auer István (1938); fizicianul german Walther Bothe, laureat al Premiului Nobel (1957); matematicianul american de origine maghiară John von Neumann (1957); chimistul britanic Sir Robert Robinson, laureat Nobel (1975); scriitorul şi filologul român Alexandru Philippide, laureat al Premiului Herder (1979); generalul român Grigore Baştan, primul general paraşutist al României (1983); pictorul român Ioan Sima (1985); poetul, prozatorul, eseistul, publicistul şi traducătorul basarabean George Meniuc (1987); scriitorul islandez Halldór Laxness, laureat al Premiului Nobel (1998); scriitoarea britanică Iris Murdoch (1999); juristul și omul politic comunist român Ion Gheorghe Maurer (2000); prozatorul român Chiril Tricolici (2006); modelul american și actrița Anna Nicole Smith (2007); handbalistul român Marian Cozma, ucis la Veszprém, în Ungaria (2009); fotbalistul brazilian Maicon Pereira de Oliveira (2014); dramaturgul român şi criticul de teatru George Genoiu (2016); romanicera şi memorialista britanică Margaret Forster (2016); balerina şi coregrafa franceză Violette Verdy (2016); tenorul suedez Nicolai Gedda (2017); fizicanul și profesorul englez Sir Peter Mansfield, laureat Nobel (2017); actrița germană Marie Gruber (2018); cercetătorul virusolog, istoricul medicinei, profesorul universitar, eseistul, biograful și dramaturgul român Radu Iftimovici (2020); actorul, cântărețul și cascadorul american Robert Conrad (2020); ilustratorul francez Léo Kouper, care a semnat afişele unor filme ale lui Charlie Chaplin (2021) și scriitorul, regizorul, dramaturgul, scenaristul, textierul şi actorul francez Jean-Claude Carriere (2021).
Septimiu Cioloboc
