Oameni & Fapte – 8 ianuarie

Publicat de Corina Muntean, 8 ianuarie 2020, 06:01

– Este cea de-a 8-a zi a lui 2020. Au mai rămas 358 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 8:05 şi va apune la ora 16:52.

– În Grecia se desfăşoară „O zi sub papuc”. În această zi, în satele greceşti Monoclisia şi Petra puterea este preluată în exclusivitate de femei. Obiceiul a luat amploare în ultimii ani, extinzându-se şi în alte localităţi greceşti. Astăzi este sărbătoare naţională în Republica Populară Democrată Coreeană, unde se aniversează ziua de naştere a preşedintelui Kim Jong-Un.

– Din 8 ianuarie 1392 datează prima mențiune documentară a funcțiilor de „stolnic” și de „paharnic” în Țara Românească. În Moldova ele apar atestate la 18 noiembrie 1393. În 1849 a avut loc Masacrul de la Aiud, județul Alba, când revoluționarii români au ucis peste 600 de civili maghiari, iar în 1864 s-a deschis Şcoala Preparandală din Iași, sub conducerea lui Titu Maiorescu. Printre cursanții înscriși în anul întâi se afla și Ion Creangă.

– La 8 ianuarie 1889 inventatorul american Herman Hollerith patenta prima mașină de calculat, iar în 1892 a început, la Sibiu, o conferinţă extraordinară a Partidului Naţional Român, care a hotărât alcătuirea unui „Memorandum” către împăratul Franz Joseph I, cuprinzând revendicările celor trei milioane de români din monarhia austro-ungară, precum şi o critică a politicii naţionale intolerante a guvernului maghiar. Preşedinte al Partidului Naţional Român a fost ales dr. Ioan Raţiu.

– În anul 1912 s-a creat Congresul Naţional African (ANC), prima mare organizaţie politică a populaţiei băştinaşe din Africa, iar la 8 ianuarie 1958 americanul Bobby Fischer, atunci în vârstă de 14 ani, a câștigat primul lui campionat național de șah. În 1959 generalul francez Charles de Gaulle a devenit primul președinte al celei de-A Cincea Republici Franceze.

– La 8 ianuarie 1990 Tribunalul Municipiului București autoriza funcționarea primului partid politic din România post-comunistă, PNȚCD, continuator al partidului istoric interzis în 1947. La aceeaşi dată a apărut Decretul-lege al Consiliului Frontului Salvării Naţionale prin care se înfiinţa Agenţia de presă „Rompres”, succesoare a agenţiilor naţionale „Rador” (din 1921) şi „Agerpres” (din 1949). Din iulie 2008 Agenţia Naţională „Rompres” a revenit la numele „Agerpres”.

– La 8 ianuarie s-au născut: samuraiul japonez Uesugi Kagekatsu (1556); arhitectul şi urbanistul francez Jacques François Blondel (1705); dirijorul, pianistul, compozitorul, pedagogul și criticul muzical german Hans von Bülow (1830); poetul grec Kostís Palamás (1859); scriitorea americană Emily Greene Balch, laureată Nobel (1867); dictatorul spaniol Miguel Primo de Rivera (1870); politicianul țărănist, juristul și premierul român Iuliu Maniu, unul dintre artizanii unirii Transilvaniei cu România (1873); fizicianul german Walther Bothe, laureat Nobel (1891); medicul și profesorul român Ion Jovin, întemeietorul oncologiei şi radioterapiei din România (1899); arhitectul și profesorul român Octav Doicescu (1902); doctorul german nazist Karl Brandt, criminal de război (1904); chimistul român Dumitru A. Isăcescu (1904); balerina rusă Galina Ulanova (1910); regizorul japonez de film Tadashi Imai (1912); poetul și traducătorul român Aurel Tita (1915); istoricul literar român Iosif Pervain (1915); actorul britanic Douglas Wilmer (1920); geofizicianul și profesorul român Radu Botezatu (1921); actorul britanic Ron Moody, câştigător al Premiului Globul de Aur (1924); soprana americană Evelyn Lear (1926); regizorul român de film Manole Marcus (1928); ciclistul francez Jacques Anquetil (1934); scriitoarea americană Alexandra Ripley (1934); actorul englez Roy Kinnear (1934); cântărețul și actorul american Elvis Presley, supranumit „Regele Rock-and-Roll-ului” (1935); cântăreaţa galeză de jazz Shirley Bassey (1937); basul rus Evgheni Nesterenko (1938); sculptorul român Silviu Catargiu (1939); protopopul şi profesorul american John Breck, teolog al Bisericii Ortodoxe din America (1939); matematicianul şi fizicianul englez Stephen Hawking (1942); compozitorul, instrumentistul, orchestratorul și dirijorul român Dan Ştefănică (1944); scriitorul american de ficţiune fantastică Terence Dean „Terry” Brooks (1944); muzicianul american Robby Krieger, membru al formației rock „The Doors” (1946); muzicianul și actorul englez de film David Bowie (1947); poetul român Lucian Vasiliu (1954); actrița americană Michelle Forbes (1965); cântărețul american R. Kelly (1969); fotbalistul italian Giuseppe Favalli (1972); actrița americană Amber Benson (1977); fotbalistul și antrenorul român Adrian Mutu (1979); politicianul comunist nord corean Kim Jong-un, preşedintele Republicii Coreea de Nord (1983); cântăreața, compozitoarea și producătoarea americană Rachael Lampa (1985); actrița canadiană Jaclyn Linetsky (1986) și actrița română Crina Semciuc (1986).

– În 8 ianuarie au murit: exploratorul și călătorul venețian Marco Polo (1324); pictorul, sculptorul şi arhitectul italian Giotto di Bondone (1337); matematicianul, fizicianul şi astronomul italian Galileo Galilei, întemeietorul mecanicii clasice şi al metodei experimentale în ştiinţă (1642); arhitectul și urbanistul francez Jacques François Blondel (1705); compozitorul, dirijorul, violonistul și pedagogul italian Arcangelo Corelli (1713); inventatorul american Eli Whitney (1825); pianistul şi compozitorul german Hans von Bülow (1830); scriitorul, istoricul şi arheologul francez Charles-Étienne Brasseur de Bourbourg (1874); compozitorul finlandez de origine germană Fredrik Pacius (1891); poetul francez Paul Verlaine, unul dintre precursorii simbolismului (1896); profesorul, dirijorul de cor şi folcloristul român Dumitru Georgescu-Kiriac (1928); juristul român Constantin N. Hamangiu (1932); romancierul, poetul, teoreticianul şi criticul literar rus Boris Nikolaevici Bugaev (1934); prozatorul şi dramaturgul român Caton Theodorian (1939); istoricul literar român de origine franceză Charles Drouhet (1940); soldatul englez și scriitorul Lord Robert Baden-Powell, fondator al cercetășiei (1941); artistul plastic şi poetul dadaist german Kurt Schwitters (1948); actorul polonez de film Zbigniew Cybulski (1967); politicianul comunist chinez Zhou Enlai (1976); prozatoarea şi traducătoarea română Sarina Cassvan (1978); violoncelistul francez Pierre Fournier (1986); muzicianul şi chitaristul englez Steve Clark, membru al trupei rock „Def Leppard” (1991); filosoful şi logicianul român Anton Dumitriu (1992); pugilistul argentinian Carlos Monzon (1995); preşedintele francez François Mitterrand (1996); chimistul american Melvin Calvin, câștigător al Premiului Nobel (1997); compozitorul englez Sir Michael Tippett (1998); mezzosoprana română Martha Kessler (2000); fizicianul rus Aleksandr M. Prokhorov, laureat Nobel (2002); senatorul şi jurnalistul ceh Jiří Dienstbier (2011); pianistul francez de origine bulgară Alexis Weissenberg (2012); cântăreţul, compozitorul şi pastorul american Andraé Crouch, legendă a muzicii gospel (2015); italianca Maria Teresa de Filippis, prima femeie pilot de automobilism Formula 1 (2016); regizorul, scenograful şi pictorul român Sergiu Savin (2016); cantautorul şi compozitorul britanic Peter Sarstedt (2017) și dirijorul, compozitorul și pianistul român Cornel Trăilescu (2019).

Septimiu Cioloboc