Oameni & Fapte – 8 Noiembrie
Publicat de radiomures, 8 noiembrie 2018, 06:00
– Este cea de-a 312-a zi a lui 2018. Au rămas 53 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:13 şi va apune la ora 16:57.
– În Calendarul Creştin-Ortodox şi cel Greco-Catolic este Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil şi al tuturor cereştilor puteri. Astăzi este „Ziua Internaţională a Radiologiei”, la iniţiativa Societăţii Europene de Radiologie, a Societăţii Radiologice a Americii de Nord şi a Colegiului American de Radiologie, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare în ceea ce priveşte importanţa acestei specialităţi medicale. Ziua a fost marcată prima dată în 2012, fiind continuatoarea „Zilei Europene a Radiologiei”, sărbătorită doar o singură dată, la 11 februarie 2011, cu prilejul comemorării fizicianului german Wilhelm Conrad Röntgen. Tot astăzi este şi „Ziua Internaţională a Zonelor Urbane”, celebrată din anul 1949, cunoscută şi ca „Ziua Mondială de Planificare a Oraşelor”. Marcarea zilei aduce, în prim-plan, problema urbanizării şi efectele acesteia asupra evoluţiei durabile a societăţii. Tot azi este „Ziua Mondială a Calităţii”, care se marchează în a doua zi de joi a lunii noiembrie, începând din 1988. În România se sărbătoreşte din 1990.
– La 8 noiembrie 794 capitala imperială japoneză a fost stabilită la Kyoto, oaraş numit iniţial Heiankyo – „Capitala păcii și liniștii”. Din 1868 Japonia își va muta capitala la Tokyo. În 1496 s-a încheiat construirea bisericii cu hramul Sfinții Arhangheli din Războieni, județul Neamț, locul unde s-a dat bătălia dintre oastea moldoveană condusă de Ștefan cel Mare și armata otomană, în iulie 1476.
– În 8 noiembrie 1793 s-a deschis, pentru public, Muzeul Luvru din Paris, iar în 1865 a avut loc deschiderea Dietei Transilvaniei de la Cluj. În 1874 era dezvelită, în Piaţa Universităţii din Bucureşti, statuia domnitorului român Mihai Viteazul, opera sculptorului francez Albert-Ernest Carrièr-Belleuse, iar în 1885 s-a fondat Partidul Liberal-Democrat Român, unind în rândurile sale pe toți cei nemulțumiți de guvernarea liberală a lui I.C. Brătianu, inclusiv pe Mihail Kogălniceanu și grupul liberalilor moldoveni grupați în jurul acestuia. Partidul a funcționat până în 24 martie 1890, când s-a unificat cu Partidul Național Liberal. În 1889 Montana a devenit cel de-al 41-lea stat american, iar în anul 1895 fizicianul german Wilhelm Conrad Röntgen, făcând nişte experienţe privind descărcările electrice în gaze, a descoperit radiaţiile X (numite şi „radiaţiile R”), realizare care i-a adus Premiul Nobel pentru Fizică în 1901.
– În 1923 avea loc, la München, „Puciul de la Berărie”, prima încercare a naziştilor de a prelua puterea în Germania, prin lovitură de stat. În seara de 8/9 noiembrie, Adolf Hitler a intrat în berăria „Bürgerbraukeller”, a tras un foc de revolver în aer, întrerupând o adunare, declarând că a început revoluţia naţional-socialistă şi că armata şi poliţia s-au alăturat svasticii. De fapt, nici armata, nici poliţia nu se alăturaseră mişcării naziste, dimpotrivă, au acţionat de urgenţă în sensul înăbuşirii puciului.
– În 1945, cu ocazia zilei onomastice a regelui Mihai I al României a avut loc, în Piaţa Palatului din Bucureşti, prima mare demonstraţie anticomunistă organizată de Partidul Național Liberal, Partidul Național Ţărănesc şi organizaţiile lor de tineret şi studenţi. În timpul demonstrației s-au organizat provocări armate împotriva participanţilor, autorităţile comuniste procedând apoi la arestări masive în rândul acestora.
– În 1946, prin Decretul-lege nr. 895 emis de regele Mihai I al României, s-a înfiinţat Institutul Naţional de Endocrinologie „C. I. Parhon” din Bucureşti, iar în 1958 Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Bucureşti i-a condamnat pe cei din mişcarea duhovnicească „Rugul Aprins al Maicii Domnului” de la Mănăstirea Antim din Bucureşti.
– La 8 noiembrie 1994 s-a deschis Complexul „World Trade Center” din București, iar în 1999 a avut loc deschiderea oficială, la Berlin, a Institutului Cultural Român „Titu Maiorescu”. În anul 2013 taifunul „Haiyan” a lovit arhipelagul Filipine, provocând moartea a peste 6.000 de oameni, fiind una dintre cele mai mari catastrofe naturale din istoria recentă a statului amintit. În 2016 magnatul imobiliar, vedeta de televiziune şi politicianul american Donald John Trump a devenit cel de-al 45-lea președinte al SUA, candidând din partea Partidului Republican şi învingând-o pe Hillary Clinton, propusă din partea Partidului Democrat.
– În 8 noiembrie s-au născut: împăratul roman Nerva (30 d.Hr.); teologul german Paul Eber (1511); astronomul englez Edmond Halley, descoperitorul cometei care îi poartă numele (1656); omul de ştiinţă şi scriitorul rus Mihail V. Lomonosov (1711); grădinarul francez Joseph Monier, inventatorul betonului armat (1823); matematicianul german Moritz Pasch (1843); scriitorul irlandez Bram Stoker, autorul romanului „Dracula” (1847); matematicianul, filosoful și logicianul german Gottlob Frege, fondatorul logicii matematice (1848); profesorul, publicisul şi omul politic român de extremă dreapta Alexandru C. Cuza, creatorul doctrinei naţionaliste creştine (1857); istoricul român Gheorghe Popovici (1863); medicul român Nicolae Paulescu, ce a descoperit insulina înaintea canadienilor Banting şi Macleod (1869); scriitorul, criticul literar, publicistul şi istoricul de artă bulgar Andrei Dimitrov Protici (1875); compozitorul englez Arnold Bax (1883); psihiatrul şi psihanalistul elvețian Hermann Rorschach (1884); scriitoarea americană Margaret Mitchell, autoarea romanului „Pe aripile vântului” (1900); omul politic comunist român Gheorghe Gheorghiu-Dej, lider al Partidului Muncitoresc Român şi preşedinte al Republicii Populare Române (1901); geologul elveţian Albert Streckeisen (1901); scriitoarea şi ziarista americană Martha Gellhorn, a treia soţie a scriitorului Ernest Hemingway (1908); matematicianul american George Dantzig (1914), filosoful român Alexandru Dragomir (1916); polonista şi traducătoarea română Olga Zaicik (1921); medicul sud-african Christian Barnard, cel care a realizat primul transplant de inimă (1922); fizicianul american Jack S. Kilby, laureat Nobel (1923); poetul, istoricul şi criticul de artă belgian Philippe Robert-Jones (1924); cântăreața americană Patti Page (1927); profesorul român, criticul şi istoricul literar Dumitru Micu (1928); poetul, prozatorul, dramaturgul, traducătorul, diplomatul și memorialistul român Ion Brad (1929); regizorul italian de film Paolo Taviani (1931); actorul, regizorul şi producătorul francez de film Alain Delon (1935); poetul, eseistul şi bibliologul român Dumitru Bălăeţ (1935); prozatorul, criticul şi istoricul literar, teologul ortodox, esteticianul, criticul de artă şi publicistul român Mihail Diaconescu (1937); muzicianul, cântărețul și textierul britanic Roy Wood, co-fondator al formației rock „Electric Light Orchestra” (1946); actriţa americană Alfre Woodard (1952); actrița americană Tara Reid (1975); fotbalistul rus Pavel Pogrebniak (1983) şi cântăreața britanică Jasmine Thompson (2000).
– La 8 noiembrie au murit: poetul, istoricul, publicistul şi omul politic englez John Milton (1674); compozitorul francez de origine belgiană César Franck (1890); organistul şi compozitorul francez Charles Bordes (1909); poetul și prozatorul rus Ivan Bunin, laureat Nobel (1953); filosoful şi logicianul român Athanase Joja (1972); actorul român de naționalitate maghiară Kovács Györgyi (1977); desenatorul, ilustratorul şi pictorul american Norman Percevel Rockwell (1978); politicianul și diplomatul sovietic Viaceslav Molotov (1986); scriitorul şi umoristul american Michael O’Donoghue (1994); muzicianul și dirijorul român Ion Baciu (1995); istoricul literar român I.[on] D.[umitru] Lăudat (1996); actorul francez de film Jean Marais (1998); ziaristul român Dionisie Şincan, dedicat radioului public (2000); scriitorul, criticul şi istoricul literar român George Munteanu (2001); dramaturgul şi poetul român Iosif Naghiu (2003); dirijorul şi profesorul român Iosif Conta (2006); fizicianul rus Vitali Ghinzburg, laureat Nobel (2009); compozitorul român, pianistul de jazz, profesorul şi arhitectul Marius Popp (2016) și bucătarul italian Antonio Carluccio, unul dintre cei mai mari bucătari ai lumii (2017).
Septimiu Cioloboc
