Oameni & Fapte – 8 noiembrie
Publicat de Rotar Mirela, 8 noiembrie 2022, 06:00
– Este cea de-a 312-a zi a lui 2022. Au rămas 53 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:13 şi va apune la ora 16:57.
– În Calendarul Creştin-Ortodox şi cel Greco-Catolic este Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil şi al tuturor cereştilor puteri. Astăzi este „Ziua Internaţională a Radiologiei”, la iniţiativa Societăţii Europene de Radiologie, a Societăţii Radiologice a Americii de Nord şi a Colegiului American de Radiologie, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare în ceea ce priveşte importanţa acestei specialităţi medicale. Ziua a fost marcată prima dată în 2012, fiind continuatoarea „Zilei Europene a Radiologiei”, sărbătorită doar o singură dată, la 11 februarie 2011, cu prilejul comemorării fizicianului german Wilhelm Conrad Röntgen. Tot astăzi este şi „Ziua Internaţională a Zonelor Urbane”, celebrată din anul 1949, cunoscută şi ca „Ziua Mondială de Planificare a Oraşelor”. Marcarea zilei aduce în prim-plan problema urbanizării şi efectele acesteia asupra evoluţiei durabile a societăţii.
– În România este marcată „Ziua Martirilor Români de la Beliș”, care amintește de evenimentul petrecut la 8 noiembrie 1918 pe moșia baronului maghiar János Urmánczy, în zona comunei Beliș, din districtul Huedin al comitatului Cluj, când, între 41 și 50 de civili (în majoritate români) au fost împușcați mișelește și aruncați în foc de către o unitate de militari înarmați aflată sub comanda căpitanului k.u.k. Antoniu Dietrich.
– La 8 noiembrie 794 capitala imperială japoneză a fost stabilită la Kyoto, oaraş numit iniţial Heiankyo – „Capitala păcii și liniștii”. Din 1868 Japonia își va muta capitala la Tokyo. În 1496 s-a încheiat construirea bisericii cu hramul Sfinții Arhangheli din Războieni, județul Neamț, locul unde s-a dat bătălia dintre oastea moldoveană condusă de Ștefan cel Mare și armata otomană, în iulie 1476.
– În 8 noiembrie 1793 s-a deschis, pentru public, Muzeul Luvru din Paris, iar în 1865 a avut loc deschiderea Dietei Transilvaniei de la Cluj. În 1874 era dezvelită, în Piaţa Universităţii din Bucureşti, statuia domnitorului român Mihai Viteazul, opera sculptorului francez Albert-Ernest Carrièr-Belleuse, iar în 1885 s-a fondat Partidul Liberal-Democrat Român, unind în rândurile sale pe toți cei nemulțumiți de guvernarea liberală a lui I.C. Brătianu, inclusiv pe Mihail Kogălniceanu și grupul liberalilor moldoveni grupați în jurul acestuia. Partidul a funcționat până în 24 martie 1890, când s-a unificat cu Partidul Național Liberal.
– În 1889 Montana a devenit cel de-al 41-lea stat american, iar în anul 1895 fizicianul german Wilhelm Conrad Röntgen, făcând nişte experienţe privind descărcările electrice în gaze, a descoperit radiaţiile X (sau „radiaţiile R”), realizare care i-a adus Premiul Nobel pentru Fizică în 1901.
– În 1923 avea loc, la München, „Puciul de la Berărie”, prima încercare a naziştilor de a prelua puterea în Germania, prin lovitură de stat. În seara de 8/9 noiembrie, Adolf Hitler a intrat în berăria „Bürgerbraukeller”, a tras cu pistolul în aer, întrerupând o adunare, declarând că a început revoluţia naţional-socialistă şi că armata şi poliţia s-au alăturat svasticii. De fapt, nici armata, nici poliţia nu se alăturaseră mişcării naziste, dimpotrivă, au acţionat de urgenţă în sensul înăbuşirii puciului.
– În 1945, cu ocazia zilei onomastice a regelui Mihai I al României a avut loc, în Piaţa Palatului din Bucureşti, prima mare demonstraţie anticomunistă organizată de Partidul Național Liberal, Partidul Național Ţărănesc şi organizaţiile lor de tineret şi studenţi. În timpul demonstrației s-au organizat provocări armate împotriva participanţilor, autorităţile comuniste procedând apoi la arestări masive în rândul acestora.
– În 1946, prin Decretul-lege nr. 895 emis de regele Mihai I al României, s-a înfiinţat Institutul Naţional de Endocrinologie „C. I. Parhon” din Bucureşti, iar în 1950 a avut loc prima luptă a unor avioane de vânătoare (jet fighter), în timpul Războiului Coreean (1950-1953), când un F-80 aparținând SUA a doborât două MiG-15 nord-coreene, de origine rusească. Prim-locotenentul Russell J. Brown, din cadrul Forțelor Aeriene ale Statelor Unite, a 16-a escadrilă de interceptare a luptătorilor, este creditat cu doborârea unui avion de vânătoare Mikoyan-Gurevich MiG-15, construit în Rusia, lângă râul Yalu, în timp ce zbura cu un Lockheed F-80C-10-LO Shooting Star.
– În 1958 Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Bucureşti îi condamna pe cei din mişcarea duhovnicească „Rugul Aprins al Maicii Domnului” de la Mănăstirea Antim din Bucureşti; la 8 noiembrie 1994 s-a deschis Complexul „World Trade Center” din București, iar în 1999 s-a inaugurat oficial, la Berlin, Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu”.
– În 2013 taifunul „Haiyan” a lovit arhipelagul Filipine, provocând moartea a peste 6.000 de oameni, fiind una dintre cele mai mari catastrofe naturale din istoria recentă a statului amintit, iar în 2016 magnatul imobiliar, vedeta de televiziune şi politicianul american Donald John Trump a devenit cel de-al 45-lea președinte al SUA, candidând din partea Partidului Republican şi învingând-o pe Hillary Clinton, propusă din partea Partidului Democrat.
– În 8 noiembrie s-au născut: împăratul roman Nerva (30 d.Hr.); teologul german Paul Eber (1511); astronomul englez Edmond Halley, descoperitorul cometei care îi poartă numele (1656); omul de ştiinţă şi scriitorul rus Mihail V. Lomonosov (1711); grădinarul francez Joseph Monier, inventatorul betonului armat (1823); matematicianul german Moritz Pasch (1843); scriitorul irlandez Bram Stoker, autorul romanului „Dracula” (1847); matematicianul, filosoful și logicianul german Gottlob Frege, fondatorul logicii matematice (1848); profesorul, publicisul şi omul politic român de extremă dreapta Alexandru C. Cuza, creatorul doctrinei naţionaliste creştine (1857); istoricul român Gheorghe Popovici (1863); medicul român Nicolae Paulescu, ce a descoperit insulina înaintea canadienilor Banting şi Macleod (1869); scriitorul, criticul literar, publicistul şi istoricul de artă bulgar Andrei Dimitrov Protici (1875); compozitorul englez Arnold Bax (1883); psihiatrul şi psihanalistul elvețian Hermann Rorschach (1884); scriitoarea și jurnalista americană Margaret Mitchell, autoarea romanului „Pe aripile vântului” (1900); omul politic comunist român Gheorghe Gheorghiu-Dej, lider al Partidului Muncitoresc Român şi preşedinte al Republicii Populare Române (1901); geologul elveţian Albert Streckeisen (1901); scriitoarea şi ziarista americană Martha Gellhorn, a treia soţie a scriitorului Ernest Hemingway (1908); matematicianul american George Dantzig (1914), filosoful român Alexandru Dragomir (1916); polonista şi traducătoarea română Olga Zaicik (1921); medicul sud-african Christian Barnard, cel care a realizat primul transplant de inimă (1922); fizicianul american Jack S. Kilby, laureat Nobel (1923); poetul, istoricul şi criticul de artă belgian Philippe Robert-Jones (1924); cântăreața americană Patti Page (1927); actorul de comedie și cântărețul britanic Sir Ken Dodd, care a intrat în „Cartea Recordurilor” pentru cea mai lungă sesiune de spus glume – 1.500 de glume în trei ore şi jumătate (1927); profesorul român, criticul şi istoricul literar Dumitru Micu (1928); poetul, prozatorul, dramaturgul, traducătorul, diplomatul și memorialistul român Ion Brad (1929); inginerul constructor, inventatorul și profesorul român Eugeniu Iordăchescu (1929); regizorul italian de film Paolo Taviani (1931); actrița franceză Stéphane Audran (1932); actorul, regizorul, scenaristul şi producătorul francez de film Alain Delon (1935); poetul, eseistul şi bibliologul român Dumitru Bălăeţ (1935); prozatorul, criticul şi istoricul literar, teologul ortodox, esteticianul, criticul de artă şi publicistul român Mihail Diaconescu (1937); violonist-instrumentistul tradițional român Ioan [Ionică] Moldovan, conducător muzical și „primaș” al Tarafului Tradițional „Păunița” – Sângeorz-Băi, declarat „Tezaur Uman Viu” (1944); muzicianul, cântărețul și textierul britanic Roy Wood, co-fondator al formației rock „Electric Light Orchestra” (1946); actriţa americană Alfre Woodard (1952); scriitoarea americancă Caroline Knapp (1959); actorul suedez Michael Nyqvist, protagonistul ecranizării trilogiei „Millenium” a scriitorului Stieg Larsson (1960); actrița americană Tara Reid (1975); fotbalistul rus Pavel Pogrebniak (1983) şi cântăreața britanică Jasmine Thompson (2000).
– La 8 noiembrie au murit: poetul, istoricul, publicistul şi omul politic englez John Milton (1674); compozitorul francez de origine belgiană César Franck (1890); organistul şi compozitorul francez Charles Bordes (1909); poetul și prozatorul rus Ivan Bunin, laureat Nobel (1953); filosoful şi logicianul român Athanase Joja (1972); actorul român de naționalitate maghiară Kovács Györgyi (1977); desenatorul, ilustratorul şi pictorul american Norman Percevel Rockwell (1978); politicianul și diplomatul sovietic Viaceslav Molotov (1986); scriitorul şi umoristul american Michael O’Donoghue (1994); muzicianul și dirijorul român Ion Baciu (1995); istoricul literar român I.[on] D.[umitru] Lăudat (1996); actorul francez de film Jean Marais (1998); juristul și politicianul român Vasile Gionea, specialist în drept constituţional, dreptul muncii şi drept economic și deputat PNȚCD (1999); ziaristul român Dionisie Şincan, dedicat radioului public (2000); scriitorul, criticul şi istoricul literar român George Munteanu (2001); dramaturgul şi poetul român Iosif Naghiu (2003); dirijorul şi profesorul român Iosif Conta (2006); fizicianul rus Vitali Ghinzburg, laureat Nobel (2009); compozitorul român, pianistul de jazz, profesorul şi arhitectul Marius Popp (2016), bucătarul italian Antonio Carluccio, unul dintre cei mai mari bucătari ai lumii (2017) și scriitoarea, publicista, chimista și profesoara Oana Manolescu, co-fondatoare și președinte al Asociației Liga Albanezilor din România (2019).
Septimiu Cioloboc
