Oameni & Fapte – 8 octombrie

– Este cea de-a 282-a zi a lui 2020. Au mai rămas 84 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:30 şi va apune la ora 18:48.

– Azi sărbătorim „Ziua Internaţională a Podiatriei”, marcată pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la importanța podiatriei ca profesie asociată actului medical. Podiatria este acea profesie a ştiinţelor medicale dedicată cercetării, prevenirii, diagnosticării şi tratamentului deformărilor, patologiei şi leziunilor piciorului şi structurilor aferente – în relaţie cu întregul corp, precum şi cu manifestările bolilor sistemice – cu ajutorul tuturor sistemelor şi tehnologiilor adecvate, folosindu-se de cunoştinţe ştiinţifice şi profesionale specializate. Temele ediției din 2020 sunt: pediatria, sportul, geriatria, diabetul zaharat și sarcina.

– Este și „Ziua Mondială a Vederii” (World Sight Day – WSD), marcată în cea de-a doua zi de joi a lunii octombrie și inclusă în calendarul oficial al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Manifestarea vizează toţi partenerii implicaţi în prevenirea problemelor de vedere şi în redarea vederii, iar tema acestei ediţii este „Speranța în vedere”.

– În anul 451 d.Hr. a început Conciliul de la Calcedon, care a marcat schisma ortodoxiei orientale faţă de restul bisericilor creştine, iar din 1408 datează prima menţiune documentară despre Bacău, care se găseşte în privilegiul acordat de Alexandru cel Bun, domnitorul Moldovei, negustorilor din Lvov. La 8 octombrie 1434, într-un privilegiu comercial de pe vremea aceluiași domnitor, era menţionată cea mai veche atestare scrisă a Curții Domnești din Iași. În 1595, după un bombardament de două zile, orașul Târgoviște a fost recucerit de forțele unite ale muntenilor, moldovenilor și transilvănenilor, conduse de Mihai Viteazul, cărora li s-a alăturat și un corp de armată toscan.

– În 1856 autorităţile chineze au arestat şi au încarcerat 12 persoane de pe nava „Arrow” (aflată sub pavilionul Hong Kong-ului), învinuite de piraterie, contrabandă şi comerţ cu opiu, faptă care a declanşat cel de-Al al Doilea Război al Opiului, iar la 8 octombrie 1857 Constantin A. Kretzulescu a prezentat în Adunarea ad-hoc a Ţării Româneşti (constituită ca şi în Moldova, pentru a consulta populaţia asupra necesităţii unirii Principatelor) proiectul de rezoluţie care cuprindea cereri asemănătoare rezoluţiei moldovene prezentate de Mihail Kogălniceanu la data de 7 octombrie 1857.

– În 1860, împăratul Franz Joseph I a promulgat „Diploma din octombrie”, act organic care a pus capăt sistemului absolutist şi a deschis o epocă de guvernare constituţională: „Regimul liberal”. Potrivit prevederilor diplomei, Transilvania redevenea principat autonom, cu Guvern şi Dietă proprii, în cadrul Imperiului Habsburgic.

– Marele incendiu din Chicago, izbucnit la 8 octombrie 1871, a distrus 17.500 de clădiri în două zile, iar în 1878 Armata Română, victorioasă în Războiul de Independenţă, intra triumfal în Bucureşti, pe Podul Mogoşoaiei, care de atunci poartă numele de Calea Victoriei. Tot atunci, Delta Dunării, Dobrogea şi Insula Şerpilor au intrat oficial în componenţa României, în urma războiului ruso-româno-turc din 1877-1878.

– În 1897 s-a înfiinţat, la Constanța, Şcoala Militară de Maiştri de Marină, prin Înaltul Decret nr. 3110, în care regele Carol I a aprobat „Regulamentul de funcţionare al Şcolii de sub-mecanici şi sub-maeştri de marină”. Astăzi, Şcoala Militară de Maiştri de Marină „Amiral Ion Murgescu” e o instituţie de învăţământ de nivel postliceal, cu misiunea de a pregăti personalul necesar Forţelor Navale.

– În 1937 era înființată, prin decret-lege, organizația sportivă și paramilitară pentru tineret „Străjerii țării” din România, continuatoare a tradiţiei corpului de „Cercetaşi” care a activat între anii 1913-1937. Organizația s-a desfiinţat în septembrie 1940. În 8 octombrie 1939, la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial, Germania hitleristă anexa vestul Poloniei și tot atunci s-a inaugurat oficial postul „Radio Basarabia” de la Chişinău, primul studio regional al Societăţii Române de Radiodifuziune.

– În 1944 Armata Română a declanșat la operaţiunile militare de pe teritoriul Ungariei, în cel de-Al Doilea Război Mondial, operațiuni care s-au încheiat la 1 ianuarie 1945, iar în ziua de 8 octombrie 1992 s-a inaugurat Centrul Cultural Român de la Budapesta – după deschiderea, cu o săptămână în urmă – 1 octombrie, la Bucureşti, a Centrului Cultural Ungar.

– Un cutremur de 7,6 grade pe scara Richter a zguduit Pakistanul în 2005. Seismul s-a simţit şi în Emiratele Arabe Unite, Afganistan și în India. Mai mult de 80.000 de oameni au pierit în urma cutremurului, iar 3 milioane de cetățeni au rămas fără locuinţe. La data de 8 octombrie 2009 scriitoarea şi traducătoarea germană de etnie română Herta Müller a primit Premiul Nobel pentru Literatură.

– În 8 octombrie s-au născut: compozitorul german Heinrich Schütz, autorul primei opere germane – „Daphne” (1585); preotul, istoricul şi folcloristul român Dimitrie Dan (1856); juristul, criticul literar şi publicistul român Petru Missir (1856); juristul român Oscar Niculescu, specialist în drept internaţional (1860); compozitorul și pianistul german Emil von Sauer (1862); dramaturgul, prozatorul şi memorialistul sârb Branislav Nušić (1864); pictorul impresionist german Max Slevogt (1868); astronomul danez Ejnar Hertzsprung (1873); geologul şi paleontologul german Hans Stille (1876); biochimistul, medicul şi fiziologul german Otto Heinrich Warburg, laureat Nobel (1883); pictorița română Tamara Nina Arbore (1889); constructorul german de avioane Heinrich Focke, fondator, împreună cu Georg Wulf, al concernului „Focke-Wulf” (1890); poetul, prozatorul şi dramaturgul român Alfred Moşoiu (1890); preşedintele argentinian Juan Perón (1895); poetul, esteticianul, criticul de artă, criticul literar, publicistul și diplomatul român Ştefan I. Neniţescu (1897); regizorul american de film, de origine armeană, Rouben Mamoulian (1897); compozitorul, muzicologul, criticul muzical, dirijorul de cor și pianistul român Zeno Octavian Vancea (1900); compozitorul și muzicologul român de origine evreiască Max Eisikovits, culegător și exeget de folclor idiș (1908); actorul american de film Kirk Alyn (1910); compozitorul român Gheorghe Bazavan (1916); chimistul danez Jens Christian Skou, laureat Nobel (1918); violonistul, dirijorul și interpretul român de muzică populară Ionel Budişteanu (1919); violonistul român Ion Voicu (1923); scriitorul rus Andreï Siniavski, activist pentru drepturile omului (1925); regizorul şi scenaristul român de teatru Harry Eliad (1927); poetul, traducătorul, publicistul şi scenaristul român Alexandru Andriţoiu (1929); compozitorul japonez Tōru Takemitsu (1930); sculptorul român Vasile Gorduz (1931); scriitoarea, traducătoarea și fiziciana română Lidia Ionescu Stăniloae, fiica părintelui profesor Dumitru Stăniloae (1933); poetul, prozatorul, criticul, antologatorul şi traducătorul român Constantin Abăluţă (1938); compozitorul şi interpretul maghiar de jazz Pege Aladár (1939); prozatoarea, poeta, traducătoarea, editoarea și profesoara română Monica Pillat, fiica scriitorului Dinu Pillat (1947); chitaristul american Johnny Ramone, legendă a muzicii punk (1948); actriţa și producătoarea americană de film Sigourney Weaver (1949); criticul literar român Costin Tuchilă (1954); doctorița, economista și politiciana germană creștin-democrată Ursula Gertrud von der Leyen, desemnată, la 16 iulie 2019, în funcția de președinte al Comisiei Europene (1958); actorul american de film, producătorul şi scenaristul Matt [Matthew Paige] Damon (1970); fotomodelul american Stephanie Mallick (1985) şi actriţa şi interpreta română de muzică uşoară Adela Popescu (1986).

– În 8 octombrie au murit: pictorul renascentist italian Fra Filippo Lippi (1469); scriitorul englez Henry Fielding (1754); omul politic american John Hancock, semnatar al Declaraţiei de Independenţă a Statelor Unite (1793); poetul şi dramaturgul italian Vittorio Alfieri, creator al tragediei clasice italiene (1803); compozitorul francez François-Adrien Boïeldieu (1834); istoricul şi omul politic liberal român Dimitrie A. Sturdza-Miclăuşanu, fondator şi fruntaş al Partidului Naţional Liberal, ministru şi premier în mai multe rânduri (1914); prozatorul, publicistul şi traducătorul român Virgil Oniţiu (1915); prozatorul şi dramaturgul român George Mihail Zamfirescu (1939); contraaltista britanică Kathleen Ferrier (1953); matematicianul român Dimitrie D. Pompeiu, unul dintre întemeietorii şcolii matematice româneşti (1954); compozitorul, dirijorul şi profesorul român Constantin Baciu (1959); istoricul român Hadrian Daicoviciu (1984); juristul, filosoful și președintele grec Konstantinos Tsatsos (1987); cancelarul german Willy Brandt, laureat al Premiului Nobel (1992); compozitorul român Anatol Vieru (1998); etnologul şi folcloristul român Mihai Pop (2000); scriitorul camerunez Mongo Beti (2001); filosoful francez Jacques Derrida, autorul conceptului de deconstructivism (2004); omul de ştiinţă american de origine română George Emil Palade, care a descoperit ribozomii și care este laureat Nobel (2008); cântăreaţa americană de muzică gospel, compozitoarea și actrița Albertina Walker (2010); poetul, romancierul, scenaristul, eseistul, dramaturgul, traducătorul și ziaristul Aureliu Busuioc din Republica Moldova (2012); graficianul român, desenatorul, gravorul şi ilustratorul de carte Ion Panaitescu (2013); pianistul, profesorul și compozitorul român Corneliu Gheorghiu (2019) și scriitorul basarabean Ion Moraru, luptător pentru libertatea și demnitatea românilor din Basarabia şi supraviețuitor al lagărelor staliniste din Siberia (2019).

Septimiu Cioloboc