Oameni & Fapte – 9 aprilie
Publicat de Corina Muntean, 9 aprilie 2021, 06:00
– Este cea de-a 99-a zi a lui 2021. Au mai rămas 266 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:46 şi va apune la ora 20:02.
– La 9 aprilie 193 d.Hr. Septimius Severus a fost proclamat împărat roman de către armată, iar în 1241 hoardele mongole conduse de Baidar, Kadan și Orda Han, au învins coaliția germano-polono-cehă, comandată de ducele silezian Henric al II-lea cel Pios, în bătălia de lângă localitatea poloneză Liegnitz, din Silezia. În 9 aprilie 1413 Henric al V-lea a fost încoronat rege al Angliei, pentru o domnie de nouă ani, marcată de victoria de la Azincourt asupra francezilor, în timpul Războiului de 100 de Ani.
– În anul 1682 exploratorul francez René-Robert Cavelier de la Salle a pus stăpânire asupra râului nord-american Mississippi, în numele Franței, iar la data de 9 aprilie 1732 episcopul român Ioan Inocenţiu Micu (Klein) adresa Curţii de la Viena un prim memoriu, în care solicita să fie respectate drepturile acordate românilor transilvăneni greco-catolici prin cele două Diplome Leopoldine (din 1699 şi 1701), faptă care a declanşat lupta de emancipare naţională a românilor ardeleni.
– În 1850, la Teatrul Naţional din Iaşi, s-a jucat, în premieră, „Chiriţa în Iaşi” (sau „Două fete ş-o neneacă”), piesă scrisă de Vasile Alecsandri, cu actorul Matei Millo în rolul Chiriţei, iar în 1865, prin capitularea generalului sudist Robert Lee în faţa generalului unionist Ulysses S. Grant, la Appomattox, statul Virginia, s-a încheiat Războiul Civil American, declanşat în ziua de 12 aprilie 1861.
– În 1914, la Teatrul Holborn Empire din Londra, avea loc premiera primului film artistic color din lume „The World, The Flesh And The Devil”, în regia lui Martin Thornton, iar pe 9 aprilie 1916, la Ateneul Român din Bucureşti, a avut loc cea dini audiţie a „Suitei a II-a” de George Enescu. În anul 1918 a apărut Decretul regal de unire a Basarabiei cu România, semnat de regele Ferdinand I al României. La 9 aprilie 1940 Germania a invadat Danemarca şi Norvegia, în cel de-Al Doilea Război Mondial, iar în anul 1948 a avut loc Masacrul de la Deir Yassin, un sat arab de lângă Ierusalim, cucerit prin luptă de organizațiile militare eveiești extremiste, care au ucis circa 120 de civili arabi – bărbați, femei și copii.
– În anul 1959 NASA a anunțat oficial terminarea selecției pentru primii astronauți, printre aceştia aflându-se Alan Shepard (al cincilea om care a pășit pe Lună) și John Glenn (primul american care a orbitat vreodată în jurul Pământului). La 9 aprilie 1966 Radio România Cultural a început să difuzeze, săptămânal, emisiunea „Revista Literară Radio”, iniţiată de scriitorul Vasile Voiculescu în 1929 şi suspendată timp de peste trei decenii.
– În 1970 s-a inaugurat Aeroportul Internațional București-Otopeni, iar la data de 9 aprilie 1974 s-a inaugurat stadionul de fotbal „Steaua” din Bucureşti, cu ocazia meciului amical cu echipa sârbă OFK Belgrad (2-2), arenă unde au fost obținute cele mai importante performanțe ale fotbalului românesc, fosta câștigătoare a Cupei Campionilor Europeni, Steaua București, cât și naționala României disputând aici majoritatea meciurilor, până la darea în folosinţă a „Arenei Naţionale”.
– În 1991 Georgia (denumită şi Gruzia) şi-a proclamat independenţa de stat față de URSS, iar la 9 aprilie 2004 era răsturnată, în centrul oraşului Bagdad, capitala Irakului, cea mai importantă statuie a fostului dictator irakian Saddam Hussein. În 2007 a început să emită postul românesc de televiziune Antena 2, al patrulea al grupului Intact Media, având sloganul „Televiziune cu atitudine”.
– La 9 aprilie s-au născut: matematicianul englez George Peacock (1791); omul de știință englez Isambard Kingdom Brunel, specializat în inginerie civilă şi navală (1806); poetul francez Charles Baudelaire (1821); fotograful britanic Eadweard Muybridge, precursor al cinematografiei (1830); regele Leopold al II-lea al Belgiei (1835); compozitorul italian Francesco Paolo Tosti (1846); compozitorul, violonistul şi dirijorul austriac Joseph Hellmesberger Jr. (1855); premierul francez Léon Blum (1872); basul român George Niculescu-Basu (1882); prozatorul, dramaturgul, cronicarul dramatic, regizorul, poetul, eseistul, filosoful și gazetarul român Camil Petrescu (1894); basul afro-american şi actorul Paul Robeson (1898); politicianul american William Fulbright, fondatorul programului școlar care îi poartă numele (1905); dirijorul şi compozitorul american de origine maghiară Antal Dorati (1906); pictorul, graficianul şi sculptorul francez de origine maghiară Victor Vasarely (1906); scriitorul disident rus Lev Kopelev (1912); istoricul român Cornelia Bodea (1916); inginerul american John Presper Eckert, inventator al computerului ENIAC, primul computer digital, împreună cu John W. Mauchly (1919); scriitorul, scenaristul şi regizorul român de film Francisc Munteanu (1924); publicistul american Hugh Hefner, fondator şi director de creaţie al revistei pentru adulți „Playboy” (1926); mezzosoprana română Martha Kessler (1930); compozitoarea română Myriam Marbé (1931); dirijorul elveţian Armin Jordan (1932); chitaristul american Carl Perkins, pionier al muzicii rockabilly (1932); scriitoarea, poeta şi traducătoarea maghiară Ágai Ágnes (1932); actorul francez de film Jean-Paul Belmondo (1933); actorul italian de film Gian Maria Volontè (1933); fizicianul nuclearist, inginerul și profesorul român Dorin [Mircea Stelian] Poenariu (1936); inginerul şi premierul rus Viktor Cernomîrdin (1938); actriţa română de teatru şi film Anda Caropol (1939); dramaturgul, nuvelistul, romancierul, jurnalistul şi arhitectul român Gheorghe Săsărman (1941); sculptorul şi scriitorul român Ingo Glass, şvab din Banat (1941); jurnalistul român şi publicistul Horia Alexandrescu (1947); pictorul român Ioan Sbârciu (1948); poetul, eseistul, publicistul și editorul român Cassian Maria Spiridon (1950); actorul american de film Dennis Quaid (1954); creatoarea cubanezo-americană de modă Isabel Toledo (1961); fotbalistul şi antrenorul român Mircea Rednic (1962); politiciana croată Marija Pejčinović Burić, secretar general al Consiliului Europei (1963) şi actrița australiană de teatru, film și televiziune Terasa Livingstone (1975).
– În 9 aprilie au murit: scriitorul, călugărul şi medicul francez François Rabelais (1553); omul politic şi filosoful englez Francis Bacon (1626); Matei Basarab, domnitor al Ţării Româneşti (1654); filosoful german Christian von Wolff (1754); colecţionarul de artă şi omul politic sas Samuel Brukenthal, guvernator al Transilvaniei (1803); pictorul germanul Joseph Karl Stieler (1858); poetul englez Dante Gabriel Rossetti (1882); chimistul francez Michel-Eugène Chevreul (1889); educatoarea şi scriitoarea franceză Antonina De Gerando (1914); prozatorul român Nestor Urechia, fiul istoricului şi scriitorului V. A. Urechia (1931); inginerul german Oskar von Miller, pionier al energiei hidroelectrice (1934); pastorul luteran şi spionul german Dietrich Bonhoeffer, membru al rezistenței germane (1945); arhitectul american Frank Lloyd Wright, promotor al arhitecturii „organice” (1959); dramaturgul şi traducătorul român Alexandru Kiriţescu (1961); poetul, prozatorul şi traducătorul român Mihu Dragomir (1964); artistul plastic Mihail Grecu din Republica Moldova (1998); soprana italiană Graziella Sciutti (2001); regizorul american de film Sidney Lumet (2011); jucătorul de rugby, antrenorul, publicistul şi comentatorul sportiv român Anton Groman, „vocea de aur” a rugbyului românesc (2011); fizicianul Andrei [Mihail] Andrieş din Republica Moldova, care a realizat noi fibre optice (2012); pictorul chinez naturaliyat francez Zao Wou-Ki (2013); interpretul român de muzică uşoară, compozitorul şi orchestratorul Constantin Drăghici (2015) și filologul, eseistul, traducătorul și profesorul român de etnie maghiară Horváth Andor (2018).
Septimiu Cioloboc
