Oameni & Fapte – 9 decembrie

Publicat de Rotar Mirela, 9 decembrie 2022, 07:16

– Este cea de-a 343-a zi a lui 2022. Au mai rămas 22 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:54 şi va apune la ora 16:34.

– Creştinii ortodocşi şi greco-catolici prăznuiesc astăzi Neprihănita Zămislire a Sfintei Fecioare Maria de către Sfânta Ana.

– Astăzi marcăm „Ziua Internaţională Împotriva Corupţiei” precum şi „Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Crimei de Genocid şi pentru Prevenirea acestei Crime”. Este Ziua Independenței în Tanzania, țară în care se aniversează independența fostului stat Tanganyika față de Regatul Unit al Marii Britanii (9 decembrie 1961).

– Din cauza fiscalităţii excesive, la 9 decembrie 1671 a început în Moldova răscoala împotriva domnitorului Gheorghe Duca, revoltă condusă de boierii Mihalcea Hâncu şi Apostol Durac. Răsculaţii l-au alungat pe Gheorghe Duca din ţară, însă el s-a întors cu ajutor turco-tătar, reprimând revolta. În 1744 episcopul greco-catolic Ioan Inocenţiu Micu (Klein), care fusese convocat în faţa unei comisii de anchetă, a plecat la Roma pentru a apăra cauza românilor din Transilvania, însă, din cauza presiunilor Curţii de la Viena, nu s-a mai întors din autoexil.

– La 9 decembrie 1824 a avut loc Bătălia de la Ayacucho (din Perú), prin care s-a pus capăt dominaţiei coloniale spaniole în America de Sud. Sala „Momolo” din Bucureşti a găzduit în 1846 primul concert al lui Fránz Liszt în România. Printr-un decret din 9 decembrie 1864, emis de domnitorul român Alexandru Ioan Cuza, fotografia a fost recunoscută ca artă şi, fiind totodată atestată oficial, pentru prima oară, fotografia românească. Până în 2009, la 9 decembrie a fost „Ziua Naţională a Artei Fotografice”. Din 2010 este marcată pe 11 ianuarie „Ziua Artei Fotografice în România”, în ziua de naştere a lui Carol Popp de Szathmary (11 ianuarie 1812), unul dintre primii fotografi români şi unul dintre primii fotoreporteri de război ai lumii.

– La 9 decembrie 1865 a avut loc protestul deputaţilor români din Dieta Transilvaniei contra „uniunii” Transilvaniei cu Ungaria, act prin care autonomia principatului era desfiinţată, urmând ca interesele acestuia să fie discutate şi hotărâte de Dieta de la Budapesta.

– În 9 decembrie 1894, pe străzile din Bucureşti, a început să circule primul tramvai electric (purtând numărul 14), de la Cotroceni la Obor. La data respectivă, localnicii se bucurau deja de beneficiile transportului în comun, după 23 de ani de la înfiinţarea „Societăţii Române de Tramvaiuri”, care folosea însă tramvaie trase de cai.

– În 9 decembrie 1905 a avut loc premiera, la „Hofoper” din Dresda, a operei „Salomeea”, semnată de compozitorul german Richard Strauss, libretul fiind traducerea în limba germană a poemului omonim al lui Oscar Wilde. În 1923 s-a semnat Convenţia de la Geneva privind regimul internaţional al căilor ferate, iar pe 9 decembrie 1931 Spania devenea republică. În 1932 România a semnat, la Madrid, Convenţia internaţională de telecomunicaţii, iar în 1938 Legaţia României de la Paris a fost ridicată la rangul de ambasadă.

– Adunarea Generală a ONU adopta la 9 decembrie 1948 „Convenţia pentru prevenirea şi reprimarea crimei de genocid”, iar în 1960, la Washington, s-a semnat primul Angajament postbelic în domeniul culturii, învăţământului şi ştiintei între România şi SUA. În 9 decembrie 1966 a fost pusă în funcţiune hidrocentrala „Vidraru” de pe râul Argeş. La acea vreme, barajul „Vidraru” era al 5-lea în Europa şi al 9-lea în lume (cu cei peste 166 de metri înălţime, 25 de metri grosime la bază şi 6 metri grosime la coronament).

– La 9 decembrie 1967 Marea Adunare Naţională a României l-a ales în funcţia de preşedinte al Consiliului de Stat pe Nicolae Ceauşescu. Acesta deţinea şi funcţia de secretar general al partidului, încălcându-se, astfel, articolul 13 din Statutul PCR, care interzicea cumulul de funcţii. Oricum, din 28 martie 1974, când Marea Adunare Naţională va aproba instituirea funcţiei de preşedinte al republicii, Nicolae Ceauşescu va deţine… trei funcţii.

– În 9 decembrie 1968 inventatorul american Douglas Engelbart făcea prima demonstraţie a utilizării mouse-ului, componentă IT care a început să câştige popularitate abia la sfârşitul anilor ‘80 ai secolului al XX-lea. Singurii bani pe care i-a câştigat inventatorul au fost 50.000 de dolari plătiţi de compania „Xerox”, care a cumpărat patentul. Dar „Xerox” nu a reuşit să facă din mouse un succes comercial, deoarece utilizatorii obişnuiţi au început să folosească mouse-ul abia în anul 1984, când compania „Apple” a lansat calculatorul personal „Macintosh”, de 128 de kilobytes.

– În cadrul summitului de la Paris, din 9-10 decembrie 1974, s-a creat Consiliul European – instituție interguvernamentală din care fac parte șefii de stat și de guvern din țările membre ale Uniunii Europene, președintele ales al acestei instituții, președintele Comisiei Europene și Înaltul reprezentant pentru politica externă și politica de securitate.

– În 1991, la Consiliul European de la Maastricht (9-10 decembrie), a fost decisă crearea Uniunii Europene în baza Comunităţii Europene și tot atunci a avut loc lansarea TV SOTI („Societatea pentru Organizarea unei Televiziuni Independente”), primul post privat de televiziune nu doar din România, ci şi din Europa Centrală şi de Est.

– La 9 decembrie 1992 premierul britanic John Major anunța despărțirea Prințesei Diana de Prințul Charles într-o apariție publică în fața Camerei Comunelor, însă cei doi au continuat să-și îndeplinească îndatoririle regale. După ce au ajuns la un acord în iulie, divorțul prințului Charles și al Prințesei Diana s-a finalizat în august 1996. Diana a primit o înțelegere financiară semnificativă, dar a fost lipsită de statutul de „Alteța Sa Regală”. În mod tragic, noua ei viață a fost curmată într-un accident de mașină la Paris, un an mai târziu.

– La 9 decembrie 1993 România a ratificat Convenţia privind interzicerea armelor chimice, adoptată la 3 septembrie 1992, în cadrul Conferinţei pentru dezarmare de la Geneva. În anul 1999 s-a adoptat, la New York, Convenţia internaţională privind reprimarea finanţării terorismului, iar pe 9 decembrie
2012 au avut loc alegeri legislative în România, alegeri câştigate de Uniunea Social Liberală (USL).

– În 9 decembrie 2015 președintele României, Klaus Iohannis, şi premierul Dacian Cioloş s-au întâlnit, la Bucureşti, cu fostul prim-ministru britanic David Cameron, discuțiile vizând criza migranților, securitatea europeană şi Parteneriatul Strategic bilateral.

– La 9 decembrie s-au născut: poetul şi publicistul englez John Milton (1608); arheologul şi istoricul de artă german Johann Joachim Winckelmann (1717); chimistul francez Claude Louis Berthollet (1748); compozitorul francez Émile Waldteufel (1837); chimistul german Fritz Haber, laureat al Premiului Nobel şi cel care a descoperit procedeul de obţinere a amoniacului pe cale sintetică (1868); juristul şi omul politic român Emil Haţieganu, membru marcant al PNŢ şi membru în Consiliul Dirigent al Transilvaniei (1878); dictatorul sovietic Iosif Vissarionovici Stalin, secretar general al PCUS şi conducător al URSS (1879); compozitorul şi pianistul spaniol Joaquin Turina (1882); medicul-chirurg și politicianul basarabean Daniel Ciugureanu, important luptător pentru reunirea Basarabiei cu România, rămas în istorie drept „prim-ministrul întregitor al Basarabiei” (1885); inginerul, economistul şi omul politic român Mihail Manoilescu, ministru în mai multe rânduri (1891); inginerul agronom român Vasile N. Velican, preocupat de crearea unor noi soiuri de plante (1904); scriitorul, autorul şi producătorul american de filme Douglas Fairbanks Jr. (1909); soprana germană cu cetățenie britanică Elisabeth Schwarzkopf (1915); actorul, producătorul şi regizorul american de film Kirk Douglas, tatăl actorului Michael Douglas (1916); fizicianul american James Rainwater, laureat Nobel (1917); omul politic, economistul şi bancherul italian Carlo Azeglio Ciampi, fost președinte şi premier al Italiei (1920); memorialista română Aspazia Oţel Petrescu, fost deţinut politic (1923); fizicianul american Henry Way Kendall, laureat Nobel (1926); toreadorul spaniol Luis Miguel Dominguin (1926); juristul și profesorul universitar român Deak Francisc, specialist în dreptul civil român (1927); regizorul şi actorul american de film John Cassavetes (1929); actorul, regizorul de film și scenaristul american Buck Henry (1930); actriţa română de teatru, film, radio, televiziune și voce Valeria Gagealov (1931); sportivul american Milt Campbell, primul campion olimpic de culoare la decatlon (1933); poetul, prozatorul, publicistul, criticul şi istoricul literar român Mircea Vaida-Voevod (1941); jurnalistul român, cronicarul literar şi criticul de artă Ilie Călian (1942); aristocratul italian şi istoricul specializat în artă medievală Giacomo Dalla Torre del Tempio di Sanguinetto, Mare Maestru al ordinului catolic Cavalerii de Malta (1944); interpreta română de muzică populară Florica Duma (1946); scriitorul, poetul şi publicistul român Valentin Marica, doctor în filologie şi fost realizator de emisiuni la studioul de Radio Tîrgu-Mureş (1949); actorul american de film, producătorul şi regizorul John Malkovich (1953); politicianul creştin-democrat luxemburghez Jean-Claude Junker, fost preşedinte al Comisiei Europene, fost premier al Luxembourgului și ministru de finanțe (1954); scriitorul şi jurnalistul francez Jean-Pierre Thiollet (1956); criticul literar, scriitorul, poetul, traducătorul, lingvistul și profesorul brazilian Marco Lucchesi (1963); economistul, omul politic și profesorul portughez Mário Centeno, ministru de finanțe al Portugaliei și președinte al Eurogrupului (1966); ziaristul și politicianul Dan Diaconescu, prezentator şi fondator al televiziunilor OTV şi DDTV, creatorul Partidului Poporului „Dan Diaconescu”, PP-DD (1967); violonistul american Joshua Bell (1967) și fostul fotbalist român Ionuţ Lupescu, fost şef al Comisiei tehnice a UEFA (1968).

– În 9 decembrie au murit: pictorul și gravorul flamand Anthonis Van Dyck (1641); poetul, dramaturgul, romancierul, oratorul şi omul politic liberal portughez Almeida Garrett (1854); pictorul şi graficianul ceh Josef Mánes (1871); fizicianul suedez Gustaf Dalén, laureat Nobel (1937); scriitorul şi criticul literar rus Dmitri Merejkovski (1941); fizicianul român Teofil T. Vescan (1963); diplomatul afro-american Ralph Bunche, fost secretar general adjunct al ONU, unul dintre fondatorii ONU și laureat Nobel (1971); antropologul şi paleoantropologul britanic Mary Douglas Leakey (1996); medicul şi scriitorul român Banu Rădulescu, fost deţinut politic (1998); saxofonistul american de jazz James Moody, un maestru al improvizaţiei (2010); soprana română Elena Dima-Toroiman (2010); sportivul român Mihai Botez, primul campion naţional absolut la gimnastică, părintele judo-ului din România şi primul antrenor român de arte marţiale (2011); inginerul american Norman Joseph Woodland, co-inventator al codului de bare (2012); cântăreaţa americano-mexicană Jenni Rivera, actriţă şi producătoare de televiziune (2012); astronomul şi prezentatorul britanic de televiziune Patrick Moore, autor a peste 60 de cărţi de astronomie (2012); pianistul şi publicistul muzical american Charles Rosen (2012); criticul literar, poetul, prozatorul, traducătorul şi publicistul aromân Hristu Cândroveanu (2013); actriţa americană Eleanor Parker (2013); handbalistul român Gheorghe Gruia, declarat de șapte ori cel mai bun handbalist al lumii (2015); medicul şi omul politic român de etnie maghiară Francisc Bárányi, fost ministru, deputat UDMR și membru fondator al Uniunii Democrate a Maghiarilor din Banat (2016); poetul, eseistul, antologatorul, traducătorul, jurnalistul şi editorul român Radu Cârneci (2017); fizicianul american de origine italiană Riccardo Giacconi, laureat Nobel (2018); cântăreaţa română de muzică populară și profesoara Elena Ionescu Cojocaru (2018); cântăreața, pianista și cantautoarea suedeză de muzică pop Marie Fredriksson, componentă a formaţiei suedeze „Roxette”, înfiinţată împreună cu Per Gessle (2019); matematicianul român Marius Iosifescu (2020); fotbalistul italian Paolo Rossi, unul dintre cei mai prolifici atacanți din istorie (2020); regizoarea, scenarista și scriitoarea italiană Lina Wertmüller (2021) jucătorul român de rugby și antrenorul Petre Florescu (2021) și actriţa mexicană de telenovele Carmen Salinas (2021).

Septimiu Cioloboc