Oameni & Fapte – 9 mai
Publicat de Corina Muntean, 9 mai 2019, 06:00
– Este cea de-a 129-a zi a lui 2019. Au rămas 236 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:56 şi va apune la ora 20:41.
– Astăzi este „Ziua Transportatorilor din România”, marcată în ziua de prăznuire a Sfântului Mucenic Hristofor („purtător de Hristos”). La cererea Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, la 18 august 2014, ca Sfântul Mucenic Hristofor să fie declarat ocrotitorul (patronul spiritual) al transportatorilor rutieri români.
– Este și „Ziua Uniunii Europene” (sau „Ziua Schuman”), instituită în 1985 de ţările Comunităţii Economice Europene şi care marchează declaraţia de la 9 mai 1950 a ministrului de externe al Franţei, Robert Schuman, privind Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului – CECO, punct de plecare în construcţia europeană.
– Tot azi este „Ziua Victoriei” coaliţiei Naţiunilor Unite în Al Doilea Război Mondial, marcând semnarea, de către reprezentanţii URSS, Marii Britanii, SUA şi Franţei, a actului de capitulare necondiţionată a Germaniei naziste (1945), fapt care a dus la încheierea conflagraţiei în Europa. „Ziua Victoriei” este sărbătorită la 9 mai de cele mai multe ţări est-europene, printre care şi România, dar şi de statele care au aparţinut fostei URSS sau fostei Iugoslavii, în timp ce în Marea Britanie, Franţa, Slovacia, Cehia, Norvegia, Ţările Baltice şi în unele regiuni din Germania este marcată la 8 mai.
– Este și Ziua Independenţei Israelului („Yom HaAţmaut”), care marchează proclamarea statului independent Israel, la 14 mai 1948, când a luat sfârşit mandatul britanic asupra Palestinei, pe baza unei Rezoluţii a Adunării Generale a ONU, din 29 noiembrie 1947. Aceasta stipula crearea, pe teritoriul Palestinei, a două state: unul evreu şi altul arab. Data aniversării acestui eveniment variază, în fiecare an, în funcţie de calendarul ebraic, fiind a 5-a zi a lunii Iyar, a 6-a lună a anului religios.
– În ziua de 9 mai 1502 exploratorul italo-spaniol Cristofor Columb a părăsit Spania, din portul orașului Cadiz, pentru cea de-a patra și ultima sa călătorie către „Lumea Nouă”, iar în 1877 Mihail Kogălniceanu a citit, în Adunarea Deputaților, „Declarația de Independență a României”, această zi devenind apoi „Ziua Independenței” în țara noastră.
– La 9 mai 1905 sultanul Abdul Hamid al II-lea a semnat o iradea („firman”, cum era denumit actul în presa vremii), prin care valahii (românii / vlahii) din Imperiul Otoman erau recunoscuţi ca „naţionalitate” şi beneficiau de învăţământ şi biserică în limba maternă. Iradeaua avea, între altele, și rolul de a pune capăt nelegiuirilor, violențelor, jafurilor, terorii, omorurilor și asasinatelor (peste 400) împotriva românilor macedoneni, dezlănțuite sălbatic de bandele de antarți greci, organizate și finanțate de guvernul de la Atena și binecuvântate de Patriarhia de la Constantinopol.
– În anul 1911 s-au stabilit relaţii diplomatice dintre România şi Confederaţia Elveţiană la nivel de legaţie, ridicate la rang de ambasadă abia în 1962, iar
între 9 mai şi 9 iunie 1935 s-a desfășurat, în capitala României, prima ediţie a Festivalului „Luna Bucureştilor”, punctul de atracţie fiind expoziţia urbanistică din „Parcul Carol”, apreciată de contemporani ca o adevărată „istorie vie a oraşului”. Pentru amenajarea zonei din „Parcul Carol”, arhitectul Octav Doicescu a proiectat o fântână arteziană în faţa intrării principale, numită „Fântâna Zodiacului”. Festivalul s-a ținut cu regularitate până în 1940, când, din motive politice, a fost întrerupt şi nu a mai fost reluat după război. Evenimentul a dus la dezvoltarea zonei peisagistice din „Parcul Herăstrău” și la construirea de bulevarde noi, precum „Cotroceni” sau „Moşilor”.
– În 9 mai 1945, la cartierul general sovietic de la Berlin, s-a semnat, la ora 0:16, actul de capitulare necondiţionată a Germaniei, punându-se astfel capăt celui de-Al Doilea Război Mondial în Europa, iar în anul 1956 o echipă japoneză de alpiniști a realizat prima ascensiune pe Muntele Manaslu, din Nepal (aparținând lanțului Himalaya), al optulea vârf ca înălțime din lume, măsurând 8.163 de metri. La 9 mai 1960 Statele Unite ale Americii au devenit prima țară din lume care a legalizat pilula contraceptivă, iar în 1978 a fost asasinat premierul italian Aldo Moro, răpit de un comando al grupului terorist „Brigăzile Roşii” la 16 martie acelaşi an.
– În ziua de 9 mai 1979, la cea de-a 12-a ediţie a Campionatului European de Gimnastică de la Copenhaga (Danemarca), sportiva română Nadia Comăneci a câştigat, pentru a treia oară consecutiv, titlul european absolut, performanţă unică în istoria competiţiei la acea dată. În 1990, în „Piața Universității” din București, 68 cetățeni români au intrat în greva foamei pentru susținerea punctului 8 al „Proclamației de la Timișoara”, iar în 1994 Nelson Mandela a fost ales drept primul președinte de culoare al Africii de Sud. Tot atunci România obținea statutul de partener asociat al Uniunii Europei Occidentale.
– La 9 mai 2003 avea loc premiera mondială medicală la Clinica de Urologie și Transplant Renal din Cluj, unde un bărbat a fost operat concomitent în partea stângă și în partea dreaptă a corpului, folosindu-se o singură cale de acces. Cei doi medici care au condus operațiile au fost profesorul român Mihai Lucan și profesorul german Ralph Senner, şeful Clinicii de Chirurgie Robotică din München.
– În ziua de 9 mai 2012 „Arena Naţională” din Bucureşti a găzduit finala URFA Europa League la fotbal, între echipele spaniole Atlético Madrid şi Athletic Bilbao, meci încheiat cu rezultatul de 3-0 pentru madrileni.
– La 9 mai s-au născut: compozitorul italian Giovanni Paisiello (1740); matematicianul şi revoluţionarul francez Gaspard Monge, creatorul geometriei descriptive (1746); inginerul german Adam Opel, fabricant de automobile (1837); dramaturgul și prozatorul scoțian James Matthew Barrie, creatorul celebrului personaj Peter Pan (1860); pictorul american George Barker (1882); filosoful și scriitorul spaniol José Ortega y Gasset (1883); actorul danez de film Valdemar Psilander, vedetă a filmului mut (1884); poetul, prozatorul, publicistul şi traducătorul român Alexandru T. Stamatiad (1885); poetul, dramaturgul, filozoful și eseistul român Lucian Blaga (1895); fiziciana germano-daneză Hilde Levi, istoric al ştiinţelor și pionieră a utilizării izotopilor radioactivi în biologie şi în medicină (1909); dirijorul italian Carlo Maria Giulini (1914); jurnalistul american de televiziune Mike [Myron Leon] Wallace (1918); scriitorul britanic Richard [George] Adams (1920); scriitorul, poetul și cantautorul rus Bulat Okudjava (1924); compozitorul român Nicolae Beloiu (1927); actriţa britanică Geraldine McEwan (1932); dramaturgul, scenaristul şi autorul englez Alan Bennett (1934); actrița și politiciana americană Glenda Jackson, laureată a Premiului Oscar (1936); actorul britanic Albert Finney (1936); poetul şi prozatorul român Ion Iovan (1937); chimistul şi profesorul român Ionel Haiduc (1937); jucătorul român de tenis și omul de afaceri Ion Țiriac (1939); compozitorul și cântărețul român Marius Țeicu (1945); actrița americană Candice Bergen (1946); cântăreţul, compozitorul şi pianistul american Billy Joel (1949); mezzosoprana germană Anne-Sofie von Otter (1955); radiofonistul român Septimiu Roman, corespondent de război (1956); actorul român Cristian Şofron (1958); avocatul şi politicianul maghiar Áder János, actual preşedinte al Ungariei (1959); muzicianul englez Dave Gahan, vocalist al formației synthpop / electronic „Depeche Mode” (1962); gimnasta română Daniela Silivaș, triplă campioană olimpică (1970); fotbalistul şi antrenorul român Nicolae Dică (1980); actriţa americană Rosario Dawson (1979) și modelul, prezentatoarea de televiziune şi actriţa americană Audrina Patridge (1985).
– În 9 mai au murit: compozitorul şi organistul german Dietrich Buxtehude (1707); dramaturgul, poetul, prozatorul, esteticianul și istoricul literar german Friedrich von Schiller (1805); fizicianul și chimistul francez Joseph Louis Gay-Lussac (1850); compozitoarea, pianista şi cântăreaţa română de origine austriacă Elena Asachi [Teyber], soţia cărturarului Gheorghe Asachi (1877); preotul şi istoricul român Gavriil Pop (1883); omul de ştiinţă francez şi inventatorul Paul Héroult (1914); poetul român George Coșbuc (1918); violoncelistul, compozitorul şi profesorul român Constantin Dimitrescu (1928); fizicianul și astronomul american Albert Abraham Michelson, laureat Nobel (1931); geofizicianul francez Conrad Schlumberger (1936); criticul literar român Pompiliu Constantinescu (1946); compozitorul și pianistul român de naționalitate cehă Theodor Fuchs (1953); basul italian Ezio Pinza (1957); compozitorul, pedagogul şi dirijorul român Alfred Mendelsohn (1966); muzicologul şi preotul român I.[oan] D. Petrescu (1970); premierul italian Aldo Moro (asasinat în 1978); industriaşul american de orgine canadiană Cyrus S.[tephan] Eaton, unul dintre fondatorii Mişcării Internaţionale PUGWASH, mişcare care a primit Premiul Nobel pentru Pace (1979); regizorul italian de film, scenaristul şi scriitorul Marco Ferreri (1997); actriţa de film şi cântăreaţa americană Alice Faye (1998); regizorul român de film Lucian Bratu (1998); prozatorul român de origine evreiască Marcel Marcian (2007); jurnalista română Vanda Condurache (2007); dirijorul, compozitorul şi violonistul israelian de origine română Mendi Rodan (2009); cântăreaţa de jazz şi actriţa americană Lena Horne (2010); poetul, prozatorul, traducătorul şi publicistul român Gheorghe Ene (2011); creatorul italian de modă Ottavio Missoni (2013); regizorul român de teatru Cătălin Naum (2013); interpreta română de muzică populară Florica Duma (2017) și pictorul, sculptorul și regizorul danez de film Per Kirkeby, supranumit de mass-media „regele picturii daneze” (2018).
Septimiu Cioloboc
