Oameni & Fapte – 9 martie

Publicat de radiomures, 9 martie 2016, 06:00

– Creştinii ortodocşi şi greco catolici îi sărbătoresc pe Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia. Azi este „Ziua Deţinuţilor Politici Anticomunişti din perioada 1944-1989”. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România precizează că, pe vremea comuniştilor, existau în ţară 44 de penitenciare şi 72 de lagăre de muncă forţată destinate deţinuţilor politici, lagăre în care au pătimit peste 3 milioane de români, dintre care 800.000 au murit.

– La 9 martie 1796 împăratul Franţei, Napoleon Bonaparte, s-a însurat cu Josephine de Beauharnaus, văduva unui ofițer francez executat. După fix 35 de ani, în 1831, fără nicio legătură cu însurătoarea amintită, regele Franței, Ludovic Filip I, a înființat Legiunea Franceză Străină.

– În ziua de 9 martie 1842 a avut loc, la Teatrul „Scala” din Milano, premiera absolută a operei „Nabucco” de Giuseppe Verdi, un succes extraordinar datorat, în mare parte, şi interpretării sopranei Giuseppina Strepponi.

– Răscoala ţărănească izbucnită în satul Flămânzi din judeţul Botoşani, la data de 8 februarie 1907, a cuprins, în 9 martie, toată Muntenia şi Oltenia, manifestându-se cu o deosebită violenţă. La 20 de ani distanţă, în 1927, intra în vigoare Convenţia internaţională privind interzicerea sclaviei.

– La data de 9 martie 1945 s-a restabilit administraţia românească în nordul Transilvaniei, ocupată de Ungaria horthystă în 1940, iar în anul 1959 afacerista americană Ruth Hadler a creat păpuşa „Barbie” după un model german de desen animat. „Barbie” este prima păpuşă produsă la scară largă, care are caracteristici ale adulţilor, iar denumirea de „Barbie” vine de la numele fiicei creatoarei americane.

– În 1967 Svetlana Allilueva, fiica dictatorului sovietic Stalin, s-a refugiat în ambasada americană din India, iar la 9 martie 1991, aveau loc la Belgrad ample demonstrații împotriva preşedintelui sârb Slobodan Milošević, soldate cu doi oameni uciși. Ceva mai apoi, pe 9 martie 2012 alpiniștii polonezi Adam Bielecki și Janusz Gołąb au realizat prima ascensiune pe timp de iarnă a vârfului pakistanez Gasherbrum I (Hidden Peak sau K5), al 11-lea munte din lume ca înălţime.

– La 9 martie s-au născut, între alţii: exploratorul italian Amerigo Vespucci (1454); teologul, cartograful și astronomul german David Fabricius (1564); scriitorul și omul politic francez Honoré Gabriel Riqueti (1749); poetul ucrainean Taras Şevcenko (1814); mareşalul şi omul politic român Alexandru Averescu, premier al României (1859); politicianul rus Viaceslav Molotov (1890); poetul şi prozatorul român Radu Boureanu (1906); filosoful, prozatorul şi eseistul român Mircea Eliade, istoric al religiilor şi personalitate marcantă a culturii mondiale (1907); prezentatorul american de televiziune Joe Franklin, inventatorul talk-show-ului TV (1926); astronautul sovietic Iuri Gagarin, primul om care a zburat în Cosmos (1934); actorul şi regizorul român Ion Caramitru (1942); șahistul american Robert „Bobby” Fischer (1943); informaticianul american Jef Raskin, creatorul primului computer „MacIntosh” (1943); muzicianul român Dan Andrei Aldea, liderul formaţiei „Sfinx” în anii ‘70 (1950); actriţa italiană Ornela Mutti (1955) şi fizicianul japonez Takaaki Kajita, laureat Nobel (1959).

– În ziua de 9 martie au murit: cardinalul şi premierul francez Jules Mazarin (1661); fizicianul și chimistul danez Hans Christian Ørsted (1851); prozatorul, dramaturgul, filosoful iluminist şi omul politic azer Mirzä Fätäli Akhundov (1878); scriitorul român Haralamb George Lecca (1920); scriitorul și folcloristul român Theodor Dimitrie Speranția (1929); biologul român Grigore Antipa (1944); scriitorul român Cezar Petrescu (1961); fizicianul român Ion I. Agârbiceanu (1971); premierul israelian Menachem Begin, laureat al Premiului Nobel pentru Pace (1992); actorul spaniol Fernando Rey (1994); scriitorul român Petre Ghelmez (2001); cântăreața română Laura Stoica (2006); compozitorul român Aurel Manolache (2010); fotbalistul și antrenorul român Gheorghe Constantin (2010) şi arhitectul german Frei Otto, câştigător al Premiului Pritzker, cea mai prestigioasă distincţie din domeniul arhitecturii (2015).

Septimiu Cioloboc