Oameni & Fapte- 9 noiembrie
Publicat de radiomures, 9 noiembrie 2016, 06:00
– Este cea de-a 314-a zi a lui 2016. Au rămas 52 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:15 şi va apune la ora 16:55.
– Astăzi este „Ziua Naţională a Surzilor din România”, marcată, din 1995, la Congresul Asociaţiei Naţionale a Surzilor din România, deoarece la data de 9 noiembrie 1919 a luat fiinţă, prin asocierea voluntară a unor persoane cu handicap, Asociaţia Amicală a Surdo-Muţilor din România, sub patronajul reginei Maria. Este şi „Ziua Internaţională Împotriva Fascismului şi Antisemitismului”, când se comemorează victimele „Nopţii de Cristal” („Kristallnacht”, 9 noiembrie 1938), moment care marchează începutul simbolic al Holocaustului. Ziua e, totodată, o formă de protest împotriva neo-nazismului şi rasismului. La nivel european, comemorarea zilei de 9 noiembrie a început în 1988, când s-a împlinit o jumătate de secol de la tragicele evenimente. În noaptea de 9/10 noiembrie 1938 autorităţile naziste au lansat primul atac masiv şi bine coordonat împotriva evreilor din Reich. Pogromul a rămas în istorie sub numele simbolic de „Noaptea de Cristal” ori „Noaptea Geamurilor Sparte”. Început la Berlin, pogromul a fost organizat de trupele de intervenţie rapidă ale lui Hitler. În toată Germania şi în Austria au fost incendiate sinagogi, au fost sparte geamurile magazinelor evreieşti, cioburile fiind împrăştiate pe străzi. Mulţi evrei au fost agresaţi fizic, alţii ucişi, iar peste 30.000 au fost arestaţi şi trimişi în lagărele de concentrare de la Dachau, Sachsenhausen, Buchenwald, Birkenau şi Auschwitz.
– Este şi Sărbătoarea Naţională a Regatului Cambodgiei, Ziua Independenţei, proclamată în anul 1953.
– În perioada 9-12 noiembrie 1330 a avut loc lupta de la Posada (probabil în Banatul de Severin). Oastea lui Basarab I, care urmărea armata maghiară în retragere, a surprins-o în ţinutul dintre Dunăre şi Mehadia, în munţi, într-o trecătoare îngustă. Domnitorul muntean l-a înfrânt pe regele Carol Robert de Anjou al Ungariei, victorie care consfinţea independenţa Ţării Româneşti.
– Din 1376 au fost datate primele mărturii păstrate despre existenţa statutelor de breaslă în Transilvania, care reglementau activitatea meseriaşilor breslaşi în Scaunele din comitatul Sibiu, Sighişoara, Sebeş şi Orăştie. Statutele atestă existenţa a 25 de branşe meşteşugăreşti care erau organizate în 19 bresle (fraternitates).
– La data de 9 noiembrie 1857 deputaţii pontaşi (ţărani) din Adunarea ad-hoc a Moldovei, în frunte cu Ion Roată, depuneau o jalbă la biroul Adunării, solicitând, printre altele, desfiinţarea „boierescului” (a clăcii). În anul 1888 criminalul londonez Jack Spintecătorul a ucis-o pe Mary Jane Kelly, ultima lui victimă, iar în 1895 Colegiul Naţional „I. L. Caragiale” din Bucureşti şi-a inaugurat cursurile cu două clase de elevi, sub numele de Şcoala de Aplicaţie a Şcolii Normale Superioare.
– Pe 9 noiembrie 1918 Consiliul Naţional Român Central din Transilvania cerea, ultimativ, guvernului maghiar să-i recunoască puterea deplină asupra teritoriului Transilvaniei. În noaptea de 8/9 noiembrie 1923 a fost înnăbuşit, la München, „Puciul de la berărie”, condus de Adolf Hitler, prin care viitorul führer încerca să preia puterea politică în Germania. În 1928 apărea primul număr al revistei „Radiofonia”, publicaţie oficială a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România.
– Pe 9 noiembrie 1938 diplomatul nazist Ernst vom Rath murea de rănile provocate de gloanțele rezistenței luptătorilor evrei, act pe care naziștii l-au folosit ca o scuză pentru a demara pogromul național cunoscut sub numele de „Kristallnacht” („Noaptea de Cristal”).
– În 1961 România devenea membră a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), instituţie specializată a ONU, creată în 1945, cu sediul la Roma, iar în anul 1968 se restabileau relaţiile diplomatice, la rang de ambasadă, între România şi Perú. În anul 1989 avea loc căderea Zidului Berlinului şi deschiderea frontierelor inter-germane, iar la data de 9 noiembrie 1993 croații au distrus podul bosniac „Stari Most” din Mostar, construit cu 427 de ani în urmă.
– La 9 noiembrie s-au născut: cărturarul şi scriitorul basarabean Alexandru Hâjdeu (1811); romancierul, poetul şi dramaturgul rus Ivan Turgheniev (1818); scriitorul român Ion Codru-Drăguşanu (1818); actrița și cântăreața canadiano-americană Marie Dressler (1869); filosoful român Marin Simionescu-Râmniceanu (1883); chimistul englez Ronald Norrish, laureat Nobel (1897); istoricul și arheologul român Gheorghe Ștefan (1899); scriitorul și istoricul maghiar Ács Tivadar (1901); scriitorul maghiar Kertész Imre, laureat Nobel (1929); poetul şi prozatorul român Aurel Rău (1930); regizorul român Lucian Pintilie (1933); astrofizicianul și scriitorul american Carl Sagan (1934); şahistul rus Mihail Tal, campionul mondial (1936); cântărețul, compozitorul şi chitaristul american Tom Fogerty, membru al trupei „Creedence Clearwater Revival” (1941) şi biologul american Jack W. Szostak, laureat al Premiului Nobel (1952).
– În 9 noiembrie au murit: Ari Thorgilsson, primul istoric islandez (1148); fabulistul rus Ivan A. Krîlov (1844); generalul român Ioan Dragalina (1916); poetul şi scriitorul francez Guillaume Apollinaire (1918); omul politic conservator şi premierul britanic Neville Chamberlain (1940); poetul englez Dylan Thomas (1953); generalul și politicianul francez Charles de Gaulle, președinte al Franței (1970); compozitorul austriac Egon Wellesz (1974); actorul român de etnie maghiară Györgyi Kovács (1977); prozatorul român Paul Constant (1981); geologul român Nicolae Petrulian (1983); medicul şi dramaturgul român Ştefan Berceanu (1990); actorul francez Yves Montand (1991); etnologul şi folcloristul român Romulus Vulcănescu, sociolog al culturii (1999); impresarul britanic Eric Morley, iniţiatorul concursului anual „Miss World” (2000); actorul american Art Carney (2003); jurnalistul și scriitorul suedez Stieg Larsson, autor de romane polițiste (2004); cântăreaţa sud-africană de folk Miriam Makeba, supranumită „Mama Africa”, prima câştigătoare de culoare a unui Premiu Grammy (2008); actorul român Iurie Darie (2012); muzicianul american Major Harris (2012) şi bateristul scoţian Andy White, fost component al trupei britanice „The Beatles” (2015).
Septimiu Cioloboc
