Oameni & Fapte – 9 octombrie

Publicat de radiomures, 9 octombrie 2017, 08:49

– Este cea de-a 282-a zi a lui 2017. Au mai rămas 83 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:31 şi va apune la ora 18:46.

– Astăzi este „Ziua Holocaustului” în România, marcată anual din 2004, deoarece 9 octombrie este data la care, în 1941, a început deportarea populaţiei evreieşti în Transnistria. Tot astăzi este „Ziua Resurselor Umane” ale Armatei Române, întrucât la 9 octombrie 1862 a luat fiinţă „Întâia Direcţie Personal şi Operaţii Militare”.

– Azi e şi „Ziua Mondială a Poştei”, deoarece, la data de 9 octombrie 1874, a fost înfiinţată Uniunea Generală a Poştelor, devenită apoi Uniunea Poştală Universală, instituţie specializată a Organizaţiei Naţiunilor Unite, cu sediul la Berna. În 1969 „Ziua Mondială a Poştei” a fost declarată, oficial, ca zi de sărbătoare pentru poştaşi.

– În SUA este celebrată, din anul 1964, „Ziua Leif Erikson”, pentru a evoca debarcarea primilor europeni (vikingii) pe ţărmurile Lumii Noi. Exploratorul viking Leif Erikson sosea, la 9 octombrie 1003, în L’Anse aux Meadows (Grota Meduzelor, Canada), devenind primul european cunoscut care ajunge în America de Nord. Tot în SUA este sărbătorită „Columbus Day”, marcată în a doua zi de luni din octombrie. În această zi este celebrat momentul când navigatorul genovez Cristofor Columb a atins pentru prima oară pământul american, la 12 octombrie 1492. A fost marcată prima dată la 12 octombrie 1792, la împlinirea a 300 de ani de la acel eveniment.

– În Canada este „Ziua Recunoştinţei” („Thanksgiving Day”), „o zi în care se adresează mulţumiri lui Dumnezeu Atotputernicul pentru generoasele roade cu care a binecuvântat Canada”. Este mai mult o sărbătoare naţională decât una religioasă, fiind marcată pentru prima oară în 15 aprilie 1872. În 1931 Parlamentul canadian a adoptat o lege prin care fixa data de 11 noiembrie ca „zi a recunoştinţei”. Din 1957 e celebrată în a doua zi de luni din octombrie.
Astăzi este Ziua Naţională a Ugandei, unde se aniversează proclamarea independenţei din 1962, faţă de Marea Britanie, şi Ziua Naţională a Statului Fiji, unde se aniversează (în a doua zi de luni din octombrie) proclamarea independenţei din 1970.

– Datorită implementării calendarului gregorian, ziua de 9 octombrie a anului 1582 nu există în Italia, Polonia, Portugalia şi Spania.

– La 9 octombrie 1889 au început lucrările la Podul de la Cernavodă, un complex de poduri feroviare peste Dunăre, Balta Ialomiţei şi braţul Borcea, între Cernavodă şi Feteşti, lucrare proiectată şi condusă de inginerul român Anghel Saligny. Podul a fost inaugurat la 14 septembrie 1895. Având o lungime totală de 4.037 metri, Podul de la Cernavodă era, la vremea aceea, cel mai lung pod din Europa.

– În 1932 avea loc prima transmisiune în direct la Radiodifuziunea Română, a unei slujbe religioase, de la biserica „Sfântul Silvestru” din Bucureşti. La data de 9 octombrie 1944, în timpul vizitei sale la Moscova, premierul englez Winston Churchill a propus (şi Stalin a acceptat) o înţelegere privind zonele de influenţă în Balcani, potrivit căreia România intra în sfera de influenţă sovietică (90%), în timp ce Grecia intra, în aceeaşi proporţie, în sfera de influenţă occidentală, iar în fosta Iugoslavie interesele urmau să fie împărţite în mod egal. Pentru Bulgaria proporţia era de 75% pentru sovietici şi 25% pentru occidentali.

– Pe 9 octombrie 1967 revoluţionarul argentinian Ernesto „Che” Guevara a fost executat în Bolivia, la o zi după ce a fost prins, iar în oraşul german Leipzig a avut loc, în 1989, cea mai mare „Demonstraţie de luni”, cu circa 70.000 de participanţi, faptă care a dus la căderea „Zidului Berlinului”.

– Văduva muzicianului britanic John Lennon, Yoko Ono, inaugura la Tokyo, în 9 octombrie 2000, primul muzeu consacrat în exclusivitate legendarului component al formaţiei „The Beatles, iar în anul 2006 „Google” anunţa că preia compania „YouTube”.

– La 9 octombrie s-au născut: compozitorul german Heinrich Schütz (1585); compozitorul italian Giuseppe Verdi (1813); muzicianul francez Camille Saint-Saëns (1835); chimistul german Emil Fischer, laureat Nobel (1852); violonistul maghiar Carl Flesch (1873); fizicianul german Max von Laue, laureat Nobel (1879); actriţa română Maria Filotti (1883); scriitorul sârb Ivo Andrić, laureat Nobel (1892); scriitorul şi preşedintele senegalez Léopold Sedar Senghor (1906); compozitorul şi pianistul român Radu Negreanu (1913); poetul român Emil Manu (1922); compozitorul român Tiberiu Fátyol (1935); compozitorul şi cântăreţul britanic John Lennon, membru al trupei „The Beatles” (1940); istoricul român şi criticul de artă Marius Porumb (1943); portarul româ de fotbal şi antrenorul Vasile Iordache (1950); actorul şi scriitorul român Adrian Pintea (1954); prozatorul român Daniel Vighi (1956); saxofonistul şi compozitorul american de jazz Kenny Garrett (1960); fostul premier britanic David Cameron (1966); cântăreţul român Tavi Colen (1967) şi fostul fotbalist Gheorghe „Gică” Popescu, actual om de afaceri (1967).

– În 9 octombrie au murit: medicul şi arhitectul francez Claude Perrault (1688); poeta română Matilda Cugler-Poni (1931); fizicianul olandez Pieter Zeeman, laureat Nobel (1943); filosoful german Nicolai Hartmann (1950); chimistul britanic Cyril Norman Hinshelwood, laureat Nobel (1967); revoluţionarul argentinian Ernesto „Che” Guevara (executat în 1967); scriitorul francez André Maurois (1967); soprana română Margareta Metaxa (1977); şansonetistul şi actorul belgian Jacques Brel (1978); traducătorul, criticul literar şi dramaturgul român Teodor Boşca (1987); juristul şi istoricul român Valentin Georgescu (1995); coregraful, actorul, regizorul şi producătorul american de film Herbert Ross (2001); jucătorul englez de snooker Paul Hunter (2006); scriitorul elveţian Jacques Chessex (2009); chimistul român Eugen Segal, fondator al şcolii de cinetică neizotermică (2013); cântăreţul român de jazz şi saxofonistul Marin Petrache Pechea (2016) şi regizorul polonez Andrzej Wajda, unul dintre cei mai importanţi cineaşti ai secolului XX şi co-fondator al şcolii poloneze de film (2016).

Septimiu Cioloboc