Oameni & Fapte – 9 octombrie
Publicat de Corina Muntean, 9 octombrie 2020, 06:01
– Este cea de-a 283-a zi a lui 2020. Au mai rămas 83 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:31 şi va apune la ora 18:46.
Sursa foto: Wikimedia Commons
– Astăzi este „Ziua Holocaustului” în România, marcată, din 2004, deoarece la 9 octombrie 1941 a început deportarea populaţiei evreieşti în Transnistria. E și „Ziua Resurselor Umane” ale Armatei Române, întrucât la 9 octombrie 1862 a luat fiinţă „Întâia Direcţie Personal şi Operaţii Militare”.
– Azi este „Ziua Mondială a Poştei”, pentru că la data de 9 octombrie 1874 a fost înfiinţată Uniunea Generală a Poştelor, devenită apoi Uniunea Poştală Universală, instituţie specializată a Organizaţiei Naţiunilor Unite, cu sediul la Berna. În 1969 „Ziua Mondială a Poştei” a fost declarată, oficial, ca zi de sărbătoare pentru poştaşi. Este și „Ziua Mondială a Oului”, celebrată în cea de-a doua zi de vineri din luna octombrie. Sărbătoarea a fost instituită în 1996, la o conferinţă a Comisiei Internaţionale a Ouălor, desfăşurată la Viena. Această zi este marcată diferit în diverse ţări din lume. Din 1985, în oraşul american Abbeville din statul Louisiana (SUA), sărbătoarea se ține în primul weekend al lunii noiembrie când se pregăteşte în mod tradiţional o omletă uriaşă dedicată prieteniei.
– În SUA este celebrată, din anul 1964, „Ziua Leif Erikson”, pentru a evoca debarcarea primilor europeni (vikingii) pe ţărmurile Lumii Noi. Exploratorul viking Leif Erikson sosea, la 9 octombrie 1003, în L’Anse aux Meadows (Grota Meduzelor, Canada), devenind primul european cunoscut care a ajuns în America de Nord. Este și Ziua Naţională a Ugandei, unde se aniversează proclamarea independenţei din 1962, faţă de Marea Britanie.
– Datorită implementării calendarului gregorian, ziua de 9 octombrie a anului 1582 nu există în Italia, Polonia, Portugalia şi Spania. În 1889 au început lucrările la Podul de la Cernavodă, un complex de poduri feroviare peste Dunăre, Balta Ialomiţei şi braţul Borcea, între Cernavodă şi Feteşti, lucrare proiectată şi condusă de inginerul român Anghel Saligny. Podul a fost inaugurat la 14 septembrie 1895. Având o lungime totală de 4037 de metri, Podul de la Cernavodă era, atunci, cel mai lung pod din Europa.
– În 1932 la Radiodifuziunea Română s-a transmis, în direct, prima slujbă religioasă, cea de la biserica „Sfântul Silvestru” din Bucureşti.
– La 9 octombrie 1944, în timpul vizitei sale la Moscova, premierul englez Winston Churchill a propus (şi Stalin a acceptat) o înţelegere privind zonele de influenţă în Balcani, potrivit căreia România intra în sfera de influenţă sovietică (90%), în timp ce Grecia intra, în aceeaşi proporţie, în sfera de influenţă occidentală, iar în fosta Iugoslavie interesele urmau să fie împărţite în mod egal. Pentru Bulgaria proporţia era de 75% pentru sovietici şi 25% pentru occidentali.
– Pe 9 octombrie 1967 revoluţionarul argentinian Ernesto „Che” Guevara a fost executat în Bolivia, la o zi după ce a fost prins, iar în oraşul german Leipzig a avut loc în 1989 cea mai mare „Demonstraţie de luni”, cu circa 70.000 de participanţi, faptă care a dus la căderea „Zidului Berlinului”.
– Yoko Ono, văduva muzicianului britanic John Lennon, inaugura, la Tokyo, în 9 octombrie 2000, primul muzeu consacrat în exclusivitate legendarului component al formaţiei „The Beatles, iar în 2006 „Google” anunţa că preia compania „YouTube”.
– La 9 octombrie 2017 Simona Halep a devenit cea mai bună jucătoare de tenis din lume, fiind prima din România clasată pe locul întâi în topul WTA. În august 2018, aflându-se pentru a 40-a săptămână în fotoliul de lider mondial, Simona l-a egalat pe Ilie Năstase, primul lider din istoria ierarhiei tenisului profesionist masculin, în perioada 23 august 1973 – 2 iunie 1974.
– La 9 octombrie s-au născut: compozitorul german Heinrich Schütz (1585); compozitorul italian Giuseppe Verdi (1813); compozitorul, organistul, dirijorul şi pedagogul francez Camille Saint-Saëns (1835); chimistul german Emil Fischer, laureat Nobel (1852); fizicianul, chimistul, inventatorul și profesorul american de origine sârbă Mihajlo Pupin (1854); violonistul maghiar Carl Flesch (1873); fizicianul german Max von Laue, laureat Nobel (1879); actriţa română Maria Filotti (1883); scriitorul sârb Ivo Andrić, laureat Nobel (1892); scriitorul şi preşedintele senegalez Léopold Sedar Senghor (1906); regizorul, scenaristul, producătorul şi actorul francez de film Jacques Tati (1907); prozatorul şi publicistul român Al.[exandru] Sahia (1908); compozitorul, pianistul și pedagogul român Radu Negreanu (1913); instrumentistul, compozitorul, profesorul şi scriitorul american Yusef Lateef, legendă a jazzului din SUA (1920); istoricul literar și poetul român Emil Manu (1922); traducătorul român Valentin Deşliu (1927); pianistul german Alfons Kontarsky (1932); compozitorul român Tiberiu Fátyol (1935); compozitorul şi cântăreţul britanic John Lennon, membru fondator al trupei „The Beatles” (1940); istoricul român şi criticul de artă Marius Porumb (1943); compozitorul britanic de muzică pop Rod Temperton (1947); portarul român de fotbal şi antrenorul Vasile Iordache (1950); actorul şi scriitorul român Adrian Pintea (1954); prozatorul român Daniel Vighi (1956); saxofonistul şi compozitorul american de jazz Kenny Garrett (1960); fostul premier britanic David Cameron (1966); cântăreţul român Tavi Colen, fost membru al formaţiei rock „Talisman” (1967); fostul fotbalist Gheorghe „Gică” Popescu, actual om de afaceri (1967); regizorul, producătorul şi scenaristul britanic de film Steven Rodney „Steve” McQueen, laureat al Premiului Oscar (1969) și actrița, comediana și scriitoarea americană Cocoa Brown (1972).
– În 9 octombrie au murit: medicul şi arhitectul francez Claude Perrault (1688); poeta română Matilda Cugler-Poni (1931); mitropolitul primat român Athanasie Mironescu (1931); fizicianul olandez Pieter Zeeman, laureat Nobel (1943); filosoful german Nicolai Hartmann (1950); chimistul britanic Cyril Norman Hinshelwood, laureat Nobel (1967); revoluţionarul argentinian Ernesto „Che” Guevara, unul dintre liderii revoluţiei cubaneze (executat în 1967); scriitorul, eseistul şi biograful francez André Maurois (1967); soprana română Margareta Metaxa (1977); şansonetistul şi actorul belgian Jacques Brel (1978); traducătorul, criticul literar şi dramaturgul român Teodor Boşca (1987); juristul şi istoricul român Valentin Georgescu (1995); coregraful, actorul, regizorul şi producătorul american de film Herbert Ross (2001); compozitorul român de muzică uşoară Alexandru Mandy (2005); jucătorul englez de snooker Paul Hunter (2006); scriitorul elveţian Jacques Chessex (2009); toboşarul român Cătălin Neagu, membru al formaţiei rock „Timpuri Noi” (2011); chimistul român Eugen Segal, fondator al şcolii de cinetică neizotermică (2013); chimistul american Richard Fred Heck, laureat Nobel (2015); cântăreţul român de jazz şi saxofonistul Marin Petrache Pechea, fondatorul grupului „Cromatic” (2016); regizorul polonez de film Andrzej Wajda, unul dintre cei mai importanţi cineaşti ai secolului XX (2016); poetul, publicistul și profesorul român Gheorghe Izbășescu (2017); actorul francez Jean Rochefort (2017); biologul și biochimistul american Thomas A. Steitz, laureat Nobel (2018) și jucătorul spaniol de tenis Andres Gimeno, câștigător al turneului de Mare Șlem de la Roland Garros (2019).
Septimiu Cioloboc
