Oameni & Fapte – 9 septembrie
Publicat de radiomures, 9 septembrie 2016, 06:00
– Este cea de-a 253-a zi a lui 2016. Au mai rămas 113 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:52 şi va apune la ora 19:45.
– Astăzi este „Ziua Gazistului”, marcată, din 1990, în cea de-a doua vineri din luna septembrie, de către cei ce lucrează în industria gazelor naturale.
– Este şi „Ziua Mondială a Frumuseţii”, marcată la iniţiativa Comitetului Internaţional pentru Estetică şi Cosmetică (SIDESKO). Este Ziua Naţională a Republicii Populare Democrate Coreene, ţară în care se aniversează proclamarea republicii din 1948, şi Ziua Naţională a Republicii Tadjikistan, unde se aniversează proclamarea independenţei din 1991.
– La 9 septembrie anul 9 d.Hr. o alianță de triburi germanice condusă de Arminius a atacat forțele romane aflate sub coamnda senatorului Publius Quinctilius Varus în bătălia din lanţul muntos Teutoburger Wald, învingând trei legiuni romane şi trupele anexe în următoarele trei zile. Zdrobitoarea înfrângere a determinat Imperiul Roman să renunţe definitiv la politica de expansiune pe teritoriile triburilor germanice aflate la est de Rin şi la nord de Dunăre. În anul 1743 împărăteasa Maria Terezia a Austriei a făcut public rescriptul prin care s-a dat dreptul copiilor de iobagi români din Transilvania de a frecventa școala, iar în 1791 capitala Statelor Unite ale Americii avea să capete numele președintelui George Washington, oraşul federal devenind Washington, D.C. În 1804 un incendiu violent a pustiit Bucureştii, astfel încât Curtea Domnească şi o bună parte a oraşului au fost distruse.
– În 1886 s-a adoptat, la Berna (Elveţia), prima Convenţie pentru Protecţia Operelor Literare şi Artistice, iar în 1911 a fost efectuată prima cursă poștală cu avionul în Europa, între oraşul englez Windsor şi suburbia londoneză Hendon. În anul 1912 a fost dezvelit bustul generalului doctor Carol Davila, lucrare a lui Constantin Brâncuși și cel dintâi monument din Bucureşti al sculptorului român. În 1918, din inițiativa doctorului Constantin Ion Parhon, s-a constituit Societatea de Neurologie, Psihiatrie și Psihologie din Iași (căreia, din 1921, i s-a adăugat şi specializarea endocrinologie). În 1940 a avut loc Masacrul din Treznea (sau Trăznea), unde trupele ungare horthyste, ca urmare a Dictatului de la Viena, au intrat în comuna sălăjeană, ucigând sau rănind 263 de români. Drama românilor din Transilvania de Nord-Est a continuat în următorii doi ani, astfel că, până la 1 septembrie 1942, au fost asasinați 991 de români.
– Pe 9 septembrie 1973 a fost deschisă pentru public Peștera Eberstadt, din apropierea oraşului german Buchen (Odenwald). Descoperită în 1971 cu ocazia unor lucrări cu exploziv la cariera de calcar, peştera este apreciată ca având o vârstă de circa două milioane de ani. La data de 9 septembrie 1989 a început primul și cel mai rapid înconjur al lumii cu automobilul, cursă efectuată de indianul Mohammed Salahuddin Choudhury și soția sa Neena. Înconjurul lumii s-a terminat la 17 noiembrie 1989, durând 69 de zile,19 ore și 15 minute şi având ca punct de plecare și sosire orașul Delhi (din India).
– În 2002 canalul de televiziune „Al-Jazeera” din Doha (Qatar) a difuzat o bandă sonoră în care liderul terorist Osama bin Laden revendica, pentru prima dată explicit, atentatele de la 11 septembrie 2001 din SUA. În anul 2004 s-a lansat prima rachetă ecologică din lume, un vehicul construit de 12 specialişti români, pentru competiţia internaţională organizată de fundaţia americană „X-Prize” din St. Louis. Denumită „Demonstrator 2B”, racheta folosea drept combustibil apă şi oxigen, fiind considerată 100% ecologică. Zborul a durat 42 de secunde. Tot în 2004 Colin Powell, secretar de stat american, declara că violențele din provincia sudaneză Darfur sunt o gravă încălcare a drepturilor omului, invocând Convenția internațională din 1948 asupra prevenirii și pedepsirii crimelor de genocid. Conflictul din vestul Sudanului a început în februarie 2003, când milițiile proguvernamentale, numite de localnici „diavolii călări”, au silit populația de culoare să-și părăsească locuințele, terorizând și exterminând zeci de mii de persoane.
– În 9 septembrie s-au născut: împăratul roman Aurelian (214 d.Hr.); omul politic francez Armand Jean du Plessis, Cardinal de Richelieu, prim-ministru pe vremea regelui Ludovic al XIV-lea (1585); medicul, fizicianul și filosoful italian Luigi Galvani, unul dintre fondatorii electricităţii ca ştiinţă (1737); poetul, dramaturgul și prozatorul german Clemens Brentano (1778); scriitorul rus Lev Tolstoi (1828); scriitorul și istoricul maghiar Acsády Ignác (1845); actrița română Agatha Bârsescu (1863); matematicianul român Victor Vâlcovici (1885); compozitorul român Mihail Andricu (1894); pictorul francez George Brassaï, maghiar originar din Braşov (1899); scriitorul italian Cesare Pavese (1908); scriitoarea, jurnalista și comunista maghiară Ács Kató (1917); fizicianul americano-german Hans Georg Dehmelt, laureat Nobel (1922); virusologul american Daniel Carleton Gajdusek, câştigător al Premiului Nobel (1923); interpretul moldovean de muzică populară Nicolae Sulac (1936); compozitorul și muzicologul român Costin Cazaban (1946); muzicianul englez Dave Stewart, membru al trupei „Eurythmics” (1952); actorul britanic Hugh Grant (1960); fotbalistul și antrenorul italian Roberto Donadoni (1963); diplomatul Bogdan Aurescu, fost ministru român de Externe (1973) şi gimnasta română Gina Gogean, medaliată olimpică (1977).
– La 9 septembrie au murit: pictorul flamand Pieter Bruegel cel Bătrân (1569); actorul și cântărețul român Matei Millo, autor de texte dramatice (1896); scriitorul francez Stéphane Mallarmé (1898); pictorul francez Henri de Toulouse-Lautrec (1901); poeta română Matilda Cugler-Poni (1931); biologul german Hans Spemann, laureat al Nobel-ului (1941); arhitectul și designerul belgian Victor Horta (1947); omul politic chinez Mao Zedong, preşedinte al Republicii Populare Chineze (1976); psihologul și psihanalistul francez Jacques Lacan (1981); regizorul, scenaristul, actorul și producătorul turc Yilmaz Güney (1984); chimistul american Paul Flory, câştigător al Premiului Nobel (1985); pictoriţa și poeta română Margareta Sterian (1992) şi omul de știință americano-maghiar Edward Teller, considerat părintele bombei cu hidrogen (2003).
Septimiu Cioloboc
