Oameni & Fapte- 9 septembrie
Publicat de radiomures, 9 septembrie 2015, 06:03 / actualizat: 9 septembrie 2015, 7:33
– Este cea de-a 252-a zi a lui 2015. Au rămas 113 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:51 şi va apune la ora 19:46.
– Astăzi este „Ziua Mondială a Frumuseţii”, zi care se marchează la iniţiativa Comitetului Internaţional pentru Estetică şi Cosmetică (SIDESKO). Este şi Ziua Naţională a Republicii Populare Democrate Coreene (ţară în care se aniversează proclamarea republicii din 1948) şi Ziua Naţională a Republicii Tadjikistan (unde se aniversează proclamarea independenţei din 1991).
– La 9 septembrie anul 9 d.Hr. o alianță de triburi germanice condusă de Arminius a atacat forțele romane aflate sub coamnda senatorului Publius Quinctilius Varus în bătălia din lanţul muntos Teutoburger Wald, învingând trei legiuni romane şi trupele anexe în următoarele trei zile. Acea înfrângere zdrobitoare a determinat Imperiul Roman să renunţe definitiv la politica de expansiune pe teritoriile triburilor germanice aflate la est de Rin şi la nord de Dunăre. În anul 1743 împărăteasa Maria Terezia a Austriei a făcut public rescriptul prin care s-a dat dreptul copiilor de iobagi români din Transilvania de a frecventa școala, iar la data de 9 septembrie 1791 capitala Statelor Unite ale Americii a căpătat numele președintelui George Washington, oraşul federal devenind Washington, D.C. În 1804 un incendiu violent a pustiit Bucureştii, astfel încât Curtea Domnească şi o bună parte a oraşului au fost distruse.
– Pe 9 septembrie 1886 s-a adoptat, la Berna (Elveţia), prima Convenţie pentru Protecţia Operelor Literare şi Artistice, iar în 1911 a fost efectuată prima cursă poștală cu avionul în Europa, între oraşul englez Windsor şi Hendon, o suburbie a Londrei. La 9 septembrie 1912 a fost dezvelit bustul generalului doctor Carol Davila, lucrare a lui Constantin Brâncuși și primul monument al marelui sculptor român la București. În 1918, din inițiativa doctorului Constantin Ion Parhon, s-a constituit Societatea de Neurologie, Psihiatrie și Psihologie din Iași (căreia din 1921 i s-a adăugat şi specializarea endocrinologie).
– În 9 septembrie 1940 a avut loc Masacrul din Treznea (sau Trăznea), zi în care trupele ungare horthyste, ca urmare a Dictatului de la Viena, au intrat în amintita comună din județul Sălaj, ucigând sau rănind 263 de români. Drama populației românești din Transilvania de Nord-Est a continuat în următorii doi ani, astfel că, până la 1 septembrie 1942, au fost asasinați 991 de români.
– Pe 9 septembrie 1973 a fost deschisă pentru public Peștera Eberstadt, din apropierea oraşului german Buchen (Odenwald). Descoperită în 1971 cu ocazia unor lucrări cu exploziv la cariera de calcar, peştera este apreciată că ar avea o vârstă de circa două milioane de ani. La data de 9 septembrie 1989 a început primul și cel mai rapid înconjur al lumii cu automobilul, cursă efectuată de indianul Mohammed Salahuddin Choudhury și soția sa Neena. Înconjurul lumii s-a terminat la 17 noiembrie 1989, durând 69 de zile,19 ore și 15 minute şi având ca punct de plecare și sosire orașul Delhi (din India).
– În anul 2002 canalul de televiziune „Al-Jazeera” din Doha (Qatar) a difuzat o banda sonoră în care liderul terorist Osama bin Laden revendica, pentru prima dată explicit, atentatele de la 11 septembrie 2001 din SUA. În fine, la data de 9 septembrie 2004 secretarul de stat american Colin Powell declara că violențele din provincia sudaneză Darfur constituie o gravă încălcare a drepturilor omului, invocând Convenția internațională din 1948 asupra prevenirii și pedepsirii crimelor de genocid. Conflictul din vestul Sudanului a început în februarie 2003, când milițiile proguvernamentale (numite de localnici „diavolii călări”) au silit populația de culoare să-și părăsească locuințele, terorizând și exterminând zeci de mii de persoane.
– În 9 septembrie s-au născut: împăratul roman Aurelian (214 d.Hr.); omul politic francez Armand Jean du Plessis, Cardinal de Richelieu, prim-ministru pe vremea regelui Ludovic al XIV-lea (1585); medicul, fizicianul și filosoful italian Luigi Galvani, unul dintre fondatorii electricităţii ca ştiinţă (1737); poetul, dramaturgul și prozatorul german Clemens Brentano (1778); scriitorul rus Lev Tolstoi (1828); scriitorul și istoricul maghiar Acsády Ignác (1845); actrița română Agatha Bârsescu (1863); matematicianul român Victor Vâlcovici (1885); compozitorul român Mihail Andricu (1894); pictorul francez George Brassaï, maghiar originar din Braşov (1899); scriitorul italian Cesare Pavese (1908); scriitoarea, jurnalista și comunista maghiară Ács Kató (1917); fizicianul americano-german Hans Georg Dehmelt, laureat Nobel (1922); virusologul american Daniel Carleton Gajdusek, câştigător al Premiului Nobel (1923); cântărețul de muzică populară din Republica Moldova Nicolae Sulac (1936); compozitorul și muzicologul român Costin Cazaban (1946); muzicianul englez Dave Stewart, membru al formatiei „Eurythmics” (1952); actorul britanic Hugh Grant (1960); fotbalistul și antrenorul italian Roberto Donadoni (1963); diplomatul român Bogdan Aurescu, ministru de Externe (1973) şi gimnasta română Gina Gogean (1977).
– La 9 septembrie au murit: pictorul flamand Pieter Bruegel cel Bătrân (1569); actorul și cântărețul român Matei Millo, autor de texte dramatice (1896); scriitorul francez Stéphane Mallarmé (1898); pictorul francez Henri de Toulouse-Lautrec (1901); poeta română Matilda Cugler-Poni (1931); biologul german Hans Spemann, laureat Nobel (1941); arhitectul și designerul belgian Victor Horta (1947); omul politic chinez Mao Zedong, preşedinte al Republicii Populare Chineze (1976); psihologul și psihanalistul francez Jacques Lacan (1981); regizorul, scenaristul, actorul și producătorul turc Yilmaz Güney (1984); chimistul american Paul Flory, câştigător al Premiului Nobel (1985); pictoriţa și poeta română Margareta Sterian (1992) şi omul de știință americano-maghiar Edward Teller, considerat părintele bombei cu hidrogen (2003).
Septimiu Cioloboc
