Oameni și Fapte-13 aprilie

– 1598: Regele francez Henric al IV-lea de Bourbon (1589-1610) a promulgat “Edictul de la Nantes” (oraş din vestul Franţei), prin care se garantau protestanţilor hughenoţi drepturi egale cu cele acordate catolicilor şi care a pus capăt, pentru un timp, conflictelor religioase în Franţa.
– 1711: Încheierea (la Luck) a Tratatului de alianţă dintre Moldova şi Rusia (între Dimitrie Cantemir şi ţarul Petru I) privind colaborarea dintre cele două ţări în lupta antiotomană (prin el se recunoştea, însă, şi domnia ereditară în familia lui Dimitrie Cantemir şi autoritatea absolută a domnului); Tratatul descria şi frontierele istorice ale Moldovei.
– 1742: A avut loc, la Catedrala din Dublin, premiera oratoriului „Messiah”, a compozitorului german Georg Friedrich Händel; 24 de zile i-au trebuit lui Händel să compună această capodoperă a creaţiei sale, considerat cel mai cunoscut oratoriu şi poate cel mai frumos din toate timpurile; a fost creat în 1741, între 22 august şi 4 septembrie.
-1862: Intră în vigoare, în România, Legea asupra presei; promulgată de Alexandru Ioan Cuza, aceasta fixa dreptul de a transmite exploatarea operei prin moştenire pe o perioadă de 10 ani de la moartea autorului.
– 1943: Germanii au anunţat descoperirea, în pădurea Katyń (sat situat la 20 de kilometri vest de oraşul Smolensk, din Rusia), a unor gropi comune unde se aflau rămăşiţele umane a câtorva mii de ofiţeri polonezi, executaţi în masă de forţele poliţiei secrete sovietice în timpul celui de-al doilea război mondial. Execuţii au mai avut loc şi la Mednoe şi Kalinin (regiunea Tver din nord-vestul Rusiei).
– 1945: Eliberarea oraşului Viena de sub ocupaţia fascistă (la sfârşitul celei de-a doua conflagraţii mondiale).
– 1964: Actorul american de film Sidney Poitier (n. 1927) a fost primul actor de culoare distins cu Premiul Oscar pentru rolul din „Lilies of the Field”.
– 2001: În localitatea Davideni, judeţul Neamţ, este descoperită (în urma unor cercetări arheologice, conduse de prof. dr. Ioan Mitrea) prima imagine figurată a chipului Mântuitorului Iisus Hristos din România, datând din secolul a VI-lea.

S-au născut pe 13 aprilie:
– 1519: Caterina de Medici, regină a Franţei între 1547 şi 1559; figură emblematică a secolului al XVI-lea; rolul său în masacrul din Noaptea Sfântului Bartolomeu face din ea o figură controversată, chiar şi în prezent;
-1879: matematicianul italian Francesco Severi, considerat întemeietorul şcolii italiene de geometrie;1886: Nicolae Tonitza, pictor, grafician şi critic de artă; 1897: botanistul Emil Pop, profesor universitar la Cluj; la îndemnul său au fost întemeiate numeroase rezervaţii naturale menite să conserve vestigii de o inegalabilă importanţă pentru istoria vegetaţiei din România;
– 1898: Constantin Dumbravă, naturalist, geolog, cercetător polar; între anii 1927 şi 1931 a filmat, în Groenlanda, un important documentar etnologic;
– 1926: inginerul Marius Sabin Peculea; şi-a legat numele de proiectarea, realizarea şi optimizarea sistemului de obţinere a „apei grele”;
– 1930: S-a născut Sergiu Nicolaescu, regizor, scenarist, actor, producător de filme şi om politic (parlamentar din partea FSN, PSDR şi PSD, din 1990, cu excepţia legislaturii 2004-2008);
– 1938: regizoarea de teatru Cătălina Buzoianu, 1940: Vladimir Cosma, compozitor, dirijor şi violonist francez de origine română; stabilit în Franţa la începutul anilor ’60 ai secolului XX, s-a impus ca unul dintre importanţii autori de muzică de film;
– 1941: biologul american Michael S. Brown, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1985, împreună cu conaţionalul său Joseph Goldstein, pentru descoperirea cheii de legătură dintre metabolism şi colesterol în corpul uman;
– 1943: Rodica Mandache, actriţă şi dramaturg. 1956: poetul Ioan T. Morar, membru fondator al săptămânalului „Academia Caţavencu”;
– 1963: Garry Kasparov, fost campion mondial la şah rus de origine armeană (numele real: Garry Kimovich Weinstein); în anul 1985, a devenit cel mai tânăr campion mondial la şah, la vârsta de 22 de ani.

Au murit pe 13 aprilie:

– 1796: Gherasim Adamovici, teolog de origine sârbă, episcop ortodox al Transilvaniei între anii 1789 şi 1794; luptător pentru drepturile românilor transilvăneni, pe 30 martie 1792, împreună cu episcopul Ioan Bob din Blaj, s-a prezentat la Curtea de la Viena „pentru o dreaptă rezolvare a cererilor cuprinse în Reprezentaţiunea naţiunii române” („Supplex Libellus Valachorum”), document înaintat împăratului Leopold al-II-lea al Austriei (n. 1733)
– 1880: Robert Fortune, botanist scoțian, care a introdus în Europa mai multe specii de flori şi plante exotice din China şi India (n. 1813) – 135 de ani.
– 1889: criptologul american Herbert Osborne Yardley, care a organizat şi condus primele eforturi ale SUA de decriptare a codurilor inamice în timpul Primului Război Mondial.
– 1892: Sir Robert Watson-Watt, fizician englez, inventatorul radarului.
– 1956: A murit Emil Nolde, pictor şi grafician expresionist german (n. 1867)
– 1966: A murit Carlo Carrà, unul dintre cei mai importanţi pictori italieni ai primei jumătăţi a secolului al XX-lea (n. 1881).
-2008: A murit fizicianul american John Archibald Wheeler, unul dintre fondatorii teoriei fisiunii nucleare, alături de Niels Bohr şi Enrico Fermi; în timpul celui de-al doilea război mondial a participat la „proiectul Manhattan”, de creare a bombei atomice; în 1967 a introdus termenul de „gaură neagră”; Wheeler este şi un pionier al cercetării câmpului de gravitaţie cuantică.

Radu Florea

Foto: revistatango.ro