Oameni şi Fapte – 8 ianuarie 2018
Publicat de Corina Muntean, 8 ianuarie 2018, 06:00 / actualizat: 21 ianuarie 2018, 18:54
– Este cea de-a 8-a zi a lui 2018. Au mai rămas 357 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 8:05 şi va apune la ora 16:52.
– În Grecia se desfăşoară „O zi sub papuc”. În această zi, în satele greceşti Monoclisia şi Petra puterea este preluată în exclusivitate de femei. Obiceiul a luat amploare în ultimii ani, extinzându-se şi în alte localităţi greceşti. Astăzi este sărbătoare naţională în Republica Populară Democrată Coreeană, unde se aniversează ziua de naştere a preşedintelui Kim Jong-Un.
– Din 8 ianuarie 1392 datează prima mențiune documentară a funcțiilor de „stolnic” și de „paharnic” în Țara Românească. În Moldova ele apar atestate la 18 noiembrie 1393. În anul 1864 s-a deschis Şcoala Preparandală din Iași, sub conducerea lui Titu Maiorescu. Printre cursanții înscriși în anul întâi se afla și Ion Creangă.
– La 8 ianuarie 1889 inventatorul american Herman Hollerith patenta prima mașină de calculat, iar în 1892 a început, la Sibiu, o conferinţă extraordinară a Partidului Naţional Român, care a hotărât alcătuirea unui „Memorandum” către împăratul Franz Joseph I, cuprinzând revendicările celor trei milioane de români din monarhia austro-ungară, precum şi o critică a politicii naţionale intolerante a guvernului maghiar. Preşedinte al Partidului Naţional Român a fost ales dr. Ioan Raţiu.
– Pe 8 ianuarie 1912 s-a creat Congresul Naţional African (ANC), prima mare organizaţie politică a populaţiei băştinaşe din Africa. În anul 1958 americanul Bobby Fischer, atunci în vârstă de 14 ani, a câștigat primul lui campionat național de șah, iar în ziua de 8 ianuarie 1959 generalul francez Charles de Gaulle devenea primul președinte al celei de-a cincea Republici Franceze.
– Pe 8 ianuarie 1990 Tribunalul Municipiului București autoriza funcționarea primului partid politic din România post-comunistă, PNȚCD, continuator al partidului istoric interzis în 1947. La aceeaşi dată a apărut Decretul-lege al Consiliului Frontului Salvării Naţionale prin care se înfiinţa Agenţia de presă „Rompres”, succesoare a agenţiilor naţionale „Rador” (din 1921) şi „Agerpres” (din 1949). Din iulie 2008 Agenţia Naţională „Rompres” a revenit la numele „Agerpres”.
– La 8 ianuarie s-au născut: samuraiul japonez Uesugi Kagekatsu (1556); arhitectul şi urbanistul francez Jacques François Blondel (1705); dirijorul, pianistul şi compozitorul german Hans von Bülow (1830); poetul grec Kostís Palamás (1859); scriitorea americană Emily Greene Balch, laureată Nobel (1867); dictatorul spaniol Miguel Primo de Rivera (1870); politicianul şi juristul român Iuliu Maniu (1873); fizicianul german Walther Bothe, laureat Nobel (1891); arhitectul român Octav Doicescu (1902); doctorul german nazist Karl Brandt, criminal de război (1904); chimistul român Dumitru A. Isăcescu (1904); balerina rusă Galina Ulanova (1910); regizorul japonez de film Tadashi Imai (1912); poetul român Aurel Tita (1915); actorul britanic Douglas Wilmer (1920); geofizicianul român Radu Botezatu (1921); actorul britanic Ron Moody (1924); soprana americană Evelyn Lear (1926); regizorul român de film Manole Marcus (1928); ciclistul francez Jacques Anquetil (1934); scriitoarea americană Alexandra Ripley (1934); actorul englez Roy Kinnear (1934); cântărețul american Elvis Presley, supranumit „regele rock-ului” (1935); cântăreaţa galeză de jazz Shirley Bassey (1937); matematicianul şi fizicianul englez Stephen Hawking (1942); compozitorul, instrumentistul şi orchestratorul român Dan Ştefănică (1944); scriitorul american de ficţiune Terence Dean „Terry” Brooks (1944); muzicianul american Robby Krieger, membru al trupei rock „The Doors” (1946); muzicianul și actorul englez David Bowie (1947); poetul român Lucian Vasiliu (1954); actrița americană Michelle Forbes (1967); cântărețul american R. Kelly (1969); fotbalistul italian Giuseppe Favalli (1972); actrița americană Amber Benson (1977) şi fotbalistul român Adrian Mutu (1979).
– Într-o zi de 8 ianuarie au murit: exploratorul italian Marco Polo (1324); pictorul, sculptorul şi arhitectul italian Giotto di Bondone (1337); fizicianul şi astronomul italian Galileo Galilei (1642); arhitectul francez Jacques François Blondel (1705); compozitorul italian Arcangelo Corelli (1713); inventatorul american Eli Whitney (1825); pianistul şi compozitorul german Hans von Bülow (1830); scriitorul, istoricul şi arheologul francez Charles-Étienne Brasseur de Bourbourg (1874); compozitorul finlandez Fredrik Pacius (1891); poetul francez Paul Verlaine (1896); compozitorul român Dumitru Kiriac-Georgescu (1928); scriitorul rus Boris Nikolaevici Bugaev (1934); Lordul Robert Baden-Powell, soldat englez, scriitor şi fondator al cercetășiei (1941); politicianul chinez Zhou Enlai (1976); muzicianul şi chitaristul englez Steve Clark, membru al trupei rock „Def Leppard” (1991); pugilistul argentinian Carlos Monzon (1995); preşedintele francez François Mitterrand (1996); chimistul american Melvin Calvin, laureat Nobel (1997); compozitorul englez Sir Michael Tippett (1998); fizicianul rus Aleksandr Prokhorov, laureat Nobel (2002); italianca Maria Teresa de Filippis, prima femeie pilot de Formula 1 (2016) şi cantautorul şi compozitorul britanic Peter Sarstedt (2017).
Septimiu Cioloboc
