Pandemia a crescut partea din avuţia mondială controlată de cei super-bogaţi

Publicat de Corina Muntean, 16 decembrie 2021, 18:18

Viața e dură. Bogații devin tot mai bogați cu timpul, în timp ce majoritatea populației abia reușește să supraviețuiască. Ce e mai trist, pandemia a crescut partea din avuţia mondială controlată de cei super-bogaţi.

Partea din avuţia mondială controlată de miliardari a înregistrat o creştere record în perioada pandemiei, arată The World Inequality Report 2022. Este vorba de un document de 228 de pagini elaborat de o reţea de economişti care estimează că în acest an miliardarii au ajuns să controleze împreună 3,5% din avuţia mondială a gospodăriilor, comparativ cu puţin peste 2% la începutul lui 2020. ‘Criza COVID a exacerbat inegalităţile dintre cei foarte bogaţi şi restul populaţiei’, subliniază Lucas Chancel coorodnator al lucrării, care precizează că economiile bogate au utilizat un sprijin fiscal semnificativ pentru a contracara creşterea dramatică a sărăciei înregistrată în alte economii. Clasamentul anual al miliardarilor elaborat de revista Forbes include în acest an un număr record de 2.755 de miliardari, cu o avere combinată de 13.100 miliarde de dolari, în creştere faţă de anul trecut cu 8.000 de miliarde de dolari. Conform noului raport, un grup mai extins format din 520.000 de persoane adulte, care împreună reprezintă 0,01% (o sutime de procent) din cei mai bogaţi oameni ai lumii, au ajuns să controleze 11% din avuţia mondială în acest an, de la 10% anul trecut. Pentru a face parte din categoria celor 0,01% trebuie să ai o avere de cel puţin 16,7 milioane euro.

‘În condiţiile în care averea este o sursă importantă de câştiguri economice viitoare, şi din ce în ce mai mult de putere şi influenţă, aceasta înseamnă noi creşteri ale inegalităţii‘, susţin autorii raportului.

Analiştii susţin că cei super-bogaţi au profitat de tranziţia spre online a unei mari părţi din economia mondială cu prilejul izolărilor, în timp ce alţii au profitat de creşterea preţului activelor pe pieţele financiare. De asemenea studiul arată că sărăcia a crescut dramatic în ţările cu o acoperire slabă a sistemelor de protecţie socială, în timp ce sprjinul guvernamental consistent din SUA şi Europa a putut contracara cel puţin o parte din impactul pandemiei asupra celor cu câştiguri mici.

De altfel, analistul Silviu Cerna spune că dacă guvernele nu vor lua măsuri împotriva acestui fenomen de adâncire a inegalității economice prin creșterea impozitelor asupra averilor și veniturilor celor „bogați”, întărirea rolului „statului social” sau fixarea „salariului minim”, lucrurile se vor înrăutăți și mai mult. În acest context, autorii raportului au salutat acordul convenit în acest an cu privire la impunerea unui impozit minim de 15% pe profitul corporaţiilor valabil la nivel global, ca un punct de cotitură în eforturile de a pune capăt cursei începute la mijlocul anilor 1980 şi care a condus la înjumătăţirea nivelului mediu al taxelor pe companii, până la aproximativ 24%.

Autor: Virgil Natea

Editor: Corina Muntean

Rubrica Buzunare pline este o rubrică de profil economic realizată de Virgil Natea. Ea poate fi ascultată la Radio Tg.Mureș, pe frecvențele de 102,9 FM și 98,9 FM, de luni până vineri, în emisiunea Pulsul Zilei, la ora 11,40 și, în reluare, în emisiunea Sens unic la ora 16,45.