Foto: Radio Tg.Mures PPI cu Radu Florea-Immigrant Song
Immigrant Song
Dacă ieri am încercat să descoperim de ce place românilor și polonezilor Marea Britanie când vine vorba de luat câmpii spre zări mai bune și țări mai calde, a se înțelege mai prospere la capitolul standard de viață, astăzi vă propun continuarea temei. Întrucât am găsit pe hotnews.ro un studiu, o analiză aprofundată semnată și publicată acum cinci zile, de Vasile Ghețău privind populația UE și migrația. Mai ales, după furtunosul an 2015, simțim cu toții cum bătrânul continent se clatină precum o barcă de salvare de care atârnă prea mulți disperați care caută să se salveze și atunci o înclină într-un bord sau altul. Dacă o vor și răsturna, ei bine, cam asta e faza în care se află astăzi UE, în termeni sociologici, vorbind. Vă recomand studiul, nu am timp aici să-l dezvolt dar câteva concluzii putem trage împreună. Pe contributors.ro : Populatia Uniunii Europene si migratia de Vasile Ghetau
O concluzie generală și generalistă ar fi aceea că resursele interne ale spațiului european sunt pe sfârșite! Și aici, domnul Vasile Ghețău se referă îndeobște la oameni, la populația aptă de muncă, în urma rezultatelor născute din raportul major dintre sporul natural, cu minus sau cu plus de la o țară la alta, și balanța imigrație-emigrație. Din 1990 -2014, migrația netă însumată de Franța, Germania, Italia și Marea Britanie, a fost de 15 milioane de persoane în condițiile în care creșterea pe cale naturală a fost de numai 5 milioane de persoane. Păi cum să nu-i invite Merkel pe migranții din Orient la ea acasă? Adăugând datele pt Spania, analiza domnului Vasile Ghețău ajunge la o migrație netă de 21 de milioane și un spor natural de numai 6 milioane pe totalul acestor țări. Oricum o întorci, nu se suține necesarul de forță de muncă în principalele economii care duc astăzi în spate spațiul comunitar, extins la 25, 26, 28 de țări membre.
Unicitatea valului de migrație din anul trecut constă în rapiditatea și anvergura lui, în geografia de destinație, regulile și mecanismele declanșatoare și nu în ultimul rând, în diferențele culturale dintre migranți și populațiile europene care i-au primit sau care încă îi numără și se mai gândesc ce să facă cu ei.Dovadă starea de expectativă în care s-a intrat la Bruxelles, după reacțiile diverse de la un stat la altul, mergînd de la primire cu brațele deschise la ridicarea de garduri de sârmă ghimpată. UE e încă prea diversă în națiunile sale și de aceea departe de fi pregătită pentru realitatea care se rescrie de la o zi la alta. Studiul încearcă o estimare până la mijlocul acestui prim secol al noului mileniu, până prin 2050, a ceea ce se va întâmpla în continuare.
Când vorbim de peste un million de persoane, spune domnul Vasile Ghețău, această mișcare umană își va pune amprenta cu siguranță pe demografia țărilor europene și pe evoluțiile sociale viitoare.Vă propun să urmărim un pic aceste rezultate foarte interesante, dacă nu chiar îngrijorătoare și care, mie cel puțin, îmi dovedesc, puse fiind în balanță cu inițiativele diplomatice de la vîrful UE, că nimeni nu a fost pregătit pentru țunamiul uman care s-a pornit.
Am zis și eu, n-am dat cu parul….
