Presa minorităților, subiect de dezbatere la Tg. Mureș

Publicat de Rotar Mirela, 3 mai 2023, 19:04 / actualizat: 3 mai 2023, 20:12

O masă rotundă pe această temă a fost organizată astăzi, cu prilejul Zilei Internaționale a Presei, la Bastionul Croitorilor (Teatrul Scena) aflat în Cetatea Medievală din Tg. Mureș.

Alois Kommer, fost jurnalist la Radio Tg. Mureș și președintele Asociației Funkforum a presei de limbă germană din România și Ungaria, subliniază că există o problemă de vizibilitate în cazul acestei prese.

Populația germană, inclusiv șvabi sau sași plecați din țară, își poate permite să aleagă între sursele de informare germane, românești sau maghiare, pentru a obține informațiile dorite:

Noi lucrăm de ani de zile pe acest subiect: cum pot să cresc vizibilitatea mass media în limba germană? Oricum, presa minoritară de limbă germană, în ce privește subiectele, are un specific etnic, fiindcă abordează diferit subiectele sau abordează alte subiecte decât presa majoritară. Cu toate că și cititorii, ascultătorii sau telespectatorii simt nevoia sa fie informați ce se întâmplă în țară, însă în ceea ce privește filiera germană, cu siguranță sunt și alte subiecte, ținând cont și de faptul că toată lumea cunoaște limbile română și maghiară, așadar germanii au și alte surse de informare. Deci ne permitem să nu ne focusăm doar pe București.

Pentru jurnalistul de expresie maghiară Szucher Ervin, presa minoritară trebuie să-și satisfacă propriul public și, uneori, același eveniment, reflectat de presa maghiară, pare complet altul, dacă e ascultat sau citit în românește.

El spune că, paradoxal, poate, chiar dacă perspectivele sunt diferite, ele pot să nu distorsioneze adevărul:

Câteodată citești ceva în limba maghiară și apoi citești în limba română despre același eveniment și ți se pare că au fost două evenimente total diferite. Asta pentru că cititorul, ascultătorul sau telespectatorul maghiar, dacă are ocazia, citește știrile naționale sau chiar locale în limba română. Unele dintre știrile noastre nu le găsești în presa de limbă română, pentru că sunt total specifice, mai ales cele culturale; știrile politice le poți regăsi și acolo, dar având o cu totul altă “intonație”. Nu e un dublu discurs, ci fiecare vede lucrurile din punctul său de vedere, fără să distorsioneze adevărul.

Actorul și jurnalistrul Rudy Moca a subliniat autoizolarea culturală și socială în care se complace etnia romilor, aparent inexistentă în zona mass media:

Comunitatea romă nu este interesată de presă, decât atunci când se referă la cântec și joc și, foarte direct, la manele. În cadrul comunității rome nu prea există oameni de presă. Sunt vreo trei sau patru prin București, angajați ai unor trusturi. Articolele care apar în presa scrisă, emisiunile de radio sau de la televiziuni, mai mult de 90 la sută, sunt făcute de ne-romi. Mai întâi pentru că nu au studii, după aceea pentru că nu au niciun fel de satisfacție. Este trist că comunitarea romilor nu a găsit, nici acum, după 30 și ceva de ani, o modalitate să își formeze niște oameni de presă care să o reprezinte.

Dezbaterea cu tema ,,Reflectarea minorităților naționale în presă” a fost organizată de Asociația Uniunea Democrată a Italienilor.

Cei prezenți, jurnaliști și reprezentanții unor organizații ale diverselor etnii, au evidențiat un anume specific al presei minorităților din România: abordarea acelorași subiecte de pe poziții uneori complet diferite.

Președintele UDI, Corina Ceaușescu:

Concluzia întâlnirii, subliniată printre alții de Alois Kommer, Szucher Ervin și Rudy Moca, a fost că există un specific al presei pentru minorități, dar acest lucru nu îngrădește nici libertarea de exprimare, nici posibilitățile de documentare și alegerea subiectelor. Dorina Matiș, Valeriu Russu sau Sanda Vițelar au subliniat că importantă este echidistanța jurnalistului și abordarea subiectelor în interesul cititorului, ascultătorului sau al telespectatorului, cu specificația că jurnalistul are datoria să lupte pentru a-și apăra libertatea de exprimare, în ciuda faptului că încă există niște tabuuri și mai ales interese ale grupurilor de presă în care aceștia activează.

Asociația UDI promovează cultura, tradițiile, obiceiurile și interesele comunităților de italieni din România. În același timp, UDI militează pentru profesionalism și libertatea de exprimare, astfel încât problemele comunităților etnice să fie reflectate correct în presă.

În județul Mureș există o numeroasă comunitate de italieni, formată atât din urmași ai primelor valuri de imigranți, sosite în România începând din secolul al XVIII-lea, cât și din etnici italieni stabiliți aici după 1990. În județ funcționează peste 250 de firme care au proprietari sau administratori italieni.

Autor: Valeriu Russu