Preţurile la alimente continuă să crească, majorarea lor fiind în luna ianuarie de peste un procent faţă de decembrie
Publicat de Rotar Mirela, 16 februarie 2023, 08:29
Acestea ar urma să înceapă să scadă de la jumătatea anului, potrivit Băncii Naţionale, care a revizuit, ieri, în scădere semnificativă rata inflaţiei la final de an, la 7 % faţă de 11, 2 % anterior.
Reducerea preţurilor va lua însă timp – a spus ieri guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, care a precizat că scumpirile au ajuns în faza de platou.După vestea bună a unei creşteri economice peste aşteptări, de 4,8% în 2022, comunicată de Institutul Naţional de Statistică, cel mai recent raport trimestrial al BNR privind inflaţia a adus un alt element pozitiv pentru economie şi nu numai.
După o perioadă relativ lungă în care prognozele au tot fost corectate în sens negativ, acum specialiştii Băncii Naţionale anticipează o reducere mai rapidă a inflaţiei, care ar putea ajunge spre 10,5% la jumătatea anului şi chiar spre 7% la final de 2023.
România se situa la finalul anului trecut pe locul 9 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte creşterea anuală a preţurilor de consum – spune guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a explicat că acum prognozele băncii centrale indică un nivel de 7% la final de 2023, faţă de 11,2%, conform precedentului raport din noiembrie, şi de 4,2% la sfârşitul lui 2024. Mugur Isărescu spune că trebuie realizat un echilibru între combaterea inflaţiei şi evitarea unei posibile recesiuni:
O inflaţie de 4,2%, spun eu, e în afara intervalului ţintit, dar este rezonabilă, dacă ne uităm la contextul geopolitic în care trăim. Avem multe componente pe care nu le stăpânim: cum va evolua războiul din Ucraina, în ce măsură se vor reduce costurile, în general, la produse energetice – deci, ca să mă exprim uşor figurativ, eu cred că trebuie să ne vedem şi lungul nasului. Trebuie să vedem ce putem noi să facem – adică să facem bine, nu rău. Sunt adeptul unei echilibrări treptate /…/ monetare. Colaborăm cu guvernul, bineînţeles. Am vrea să facă şi ei mai mult, dar trebuie să fim realişti, să vedem ce pot să facă. Mai rău ar fi să promită şi să nu facă. Dacă spun: „Dom’le, atâta pot să fac”, eu zic că e mai sănătos.
Mugur Isărescu a explicat că menţinerea dobânzii-cheie la 7% la ultima şedinţă de politică monetară nu înseamnă că aceasta nu va mai fi crescută, mai ales în contextul incertitudinilor majore cu care ne confruntăm:
Depinde – ăsta e răspunsul nostru; depinde ce se va întâmpla. Nu am ieşit să spunem: gata, dobânda maximă este de 7%. Spunem că pentru situaţia actuală… – ne-am uitat şi în stânga, şi în dreapta, adică şi ce au făcut cehii, polonezii, şi am rămas cu dobânda la 7%. Nu am făcut o declaraţie – şi acum o spunem clar – că nu vom mai mişca rata de politică monetară. Depinde de foarte mulţi factori pe care nu-i controlăm. Ne-am aşezat şi noi la 7% pentru că, dacă ne-am duce mai sus, am avea alte necazuri – ni se apreciază cursul, de exemplu, şi nu este un lucru pozitiv când ai un asemenea deficit de cont curent aprecierea cursului; şi mai creşte şi cererea, nu?
Pe de altă parte, guvernatorul BNR precizează că nu este exclusă nici o reducere a dobânzii-cheie până la finalul lui 2023, însă numai după ce inflaţia va scădea sub nivelul actual stabilit de către banca centrală pentru această dobândă, adică 7%.
Mugur Isărescu adaugă că procesul de reducere a inflaţiei este unul de durată şi crede că nici în alte state din Europa inflaţia nu va putea fi dusă rapid, adică înainte de sfârşitul anului viitor, în intervalele ţintite de băncile centrale. El explică şi faptul că prognoza privind inflaţia este marcată de numeroase incertitudini, aproape toate elementele de risc putând evolua fie în sens pozitiv, fie în sens negativ, într-un context sau în altul.
Guvernatorul BNR a ţinut să sublinieze şi rolul esenţial al fondurilor europene, care nu sunt inflaţioniste şi contribuie şi la restructurare, şi la o creştere a producţiei bazată pe factori pozitivi, nu pe exces de cerere generator de inflaţie
