Proiectul online El şi Ea – o singurã persoanã, continuã
Publicat de MIRELA ROTAR, 7 iunie 2020, 18:21 / actualizat: 7 iunie 2020, 20:43
Inspirat, în egalã mãsurã impulsionat de parteneriatul cu Radio Tg.Mureş, pictorul braşovean Gabriel Stan vine în fața noastrã cu secvenţele 5 şi 6 din marea lucrare ,,EL și EA – o singură persoană”, un proiect inedit, în care publicul va descoperi, secvență cu secvență, un tablou de dimensiuni foarte mari. Proiectul este derulat împreună cu RADIO TG.MUREȘ și TAM TAM Festival Brașov.
Creația ne face deja cu ochiul în spaţiul virtual. Maestrul explicã, Margareta Puşcaş întreabã:
R: Proiectul artistic El și Ea – o singură persoană, crește asemeni lui Făt Frumos din poveste. Bine v-am regăsit domnule Gabriel Stan! Am înțeles că s-a născut și dipticul 5 – 6, cel referitor la Identitatea imaginară. Ce înțelegeți dumneavoastră prin „identitate imaginară”?
Pictorul Gabriel Stan: Părerea mea este că omul are trei feluri de identități: 1. Are o identitate biologică, materială, una antropologică în care e prevăzută, mai mult sau mai puțin, descrierea noastră, a semnalmentelor. 2. Are o identitate culturală,care aparține educației și mediului în care ne-am format și am evoluat și 3. Are are o identitate imaginară-aici mă refer la ceea ce fiecare dintre noi își asimilează în urma filmului vieții lui. Fiecare avem un film al existenței noastre, al evoluției noastre, al experiențelor noastre și, în final, fiecare ne raportăm față de lucrurile din jur într-un câmp imaginar. De exemplu, un creștin spune că el „crede în Dumnezeu și este creștin” (asta este o identitate imaginară); un ateu, și el are o identitate imaginară, materială. Fiecare avem, mai mult sau mai puțin dezvoltată,acest tip de identitate imaginară în care ne reprezentăm pe noi într-un câmp mental interior.
R: Iar această identitate imaginară o împărțiți în identitate imaginară Masculină și Feminină.
G.S: Da, pentru că în momentul în care un bărbat se îndrăgostește de o femeie, sau femeia de un bărbat, se produce de fapt un mic MIRACOl. Sunt aceste trei forme de reprezentare a bărbatului și a femeii. Se creează de fapt un hexagon și există o formă de atracție. Ceea ce popular se spune că ” am simțit fluturi în stomac”. E o stare specială. Această stare specială, iubirea, e, așa cum spun psihologii, fiecare din cei îndrăgostiți se gândeşte tot timpul la celălalt. Tot timpul trăieşte într-o formă de imaginație a celuilalt. Ori, aici e vorba de un tip de „oglindire”. Eu am încercat să reprezint partea imaginară a bărbatului oglindită de partea imaginară, de identitatea imaginară a femeii pentru că fiecare se gândește la celălalt și încearcă să-și reprezinte pe celălalt, iar celălalt intră în interioritatea noastră. Aceasta este de fapt relația magică a iubirii și este un tip de oglindire cuantică. De ce este un tip de oglindire cuantică? Pentru că în experiențele cuantice operatorul influențează experiența deci modifică realitatea. Și lucrurile astea se întâmplă. Noi nu ne mai raportăm la „genitorul originar” Adam și Eva. Uităm de materialitate și mergem pe un drum al unui proiect tipic în care căutăm de fapt Absolutul și îl și realizăm atunci când ne împlinim iubirea.
R: Foarte greu de reprezentat din punct de vedere plastic, dar dumneavoatră ați reușit…
G. S: Da, şi veți vedea, spre final, că sunt două planuri care se fragmenteazã spre ceea ce spuneam eu cã ar fi „hexagonul”; 3+3, ale bărbatului şi ale femeii, de fapt microcosmosul şi macrocosmosul. E aici „Steaua lui David”, e unirea perfectă a făpturii noastre. E aici o taină matematică, dacă vreți, un cod, un model din care nu putem ieși.
Margareta Puşcaş
Transcriere audio: Corina Muntean
