Radio Basarabia – primul post regional al Radio România, menit să combată propaganda sovietică
Publicat de Rotar Mirela, 8 octombrie 2022, 11:05 / actualizat: 10 octombrie 2022, 8:07
Sâmbătă, 8 octombrie, se împlinesc 83 de ani de la înfiinţarea, de către Radio România, a postului Radio Basarabia de la Chişinău, menit să combată propaganda rusească, antiromânească, în teritoriul dintre Prut şi Nistru. După o existenţă de circa 300 de zile, postul Radio Basarabia avea să devină subiectul unei tragedii, fiind distrus de către ocupaţia rusă, iar puţinii angajaţi aflaţi în interior au sfârşit sub gloanţele bolşevicilor.
Peste ani, Radio România a pus în funcţiune, la 1 decembrie 2011, postul Radio Chişinău (foto), continuatorul de drept al Radio Basarabia, ca o punte peste ani şi ca o oglindă a spiritului românesc dintre Prut şi Nistru.
Pentru finanţarea tuturor lucrărilor la Radio Basarabia, conducerea Radio România a alocat un credit iniţial de 4.000.000 lei, dintr-o linie de credit totală de 14.671.700 lei.
Radio Basarabia – pe frontispiciu se numea astfel, dar toată lumea îi spunea „Radio Chișinău” -, condus iniţial de Gheorghe Neamu, a fost inaugurat oficial pe 8 octombrie 1939, prin transmiterea liturghiei de la Catedrala Mitropolitană din Chişinău, fiind primul studio regional al Radio România.
Programul (propriu al) postului era difuzat, în primă fază, între orele 14:00-14:45 şi 21:00-22:15, fiind compus, în întregime, din emisiuni muzicale şi din radiojurnale în limbile română şi rusă. După câteva luni, la 4 februarie 1940, emisia a fost extinsă între orele 14:00-15:15 şi 21:00-23:00.
Construcția postului Radio Basarabia era o lucrare de importanță strategică pentru România, iar după inaugurare, programele postului vor confirma acest lucru.
Ocupaţia sovietică a Basarabiei din 28 iunie 1940 a însemnat preluarea postului de către puterea sovietică, o parte din personal şi arhiva au fost retrase la Huşi, iar mai apoi la Iaşi.
La 25 iunie 1941, sovieticii ordonă crearea unor „batalioane de distrugere” ale NKVD-ului, care aveau misiunea să lupte cu trupele de paraşutişti şi cu diversioniştii inamicului, pentru Chişinău fiind detaşaţi 480 de comunişti loiali regimului sovietic, aflaţi sub conducerea comisarului I.A. Muhin.
În iulie 1941, devenise clar că misiunea acestora nu se îndrepta doar împotriva unor persoane, ci avea ca scop distrugerea, în totalitate a multor clădiri importante din oraş, conform devizei „Toate bunurile de preţ care nu pot fi evacuate, trebuie, obligatoriu distruse”.
Sovieticii, după ce executaseră prin mitraliere personalul găsit la postul de radio, fără judecată, fiind etichetaţi drept „trădători şi agenţi ai imperialismului românesc”, cadavrele lor fiind găsite într-un puţ părăsit (havuz) din curtea postului, au aruncat în aer clădirea postului, cu tot ce se afla în ea, inclusiv antena postului.
Intendentul postului Radio Basarabia, Pavel Ţanţu, a fost ridicat de autorităţile bolşevice la Ungheni, în timpul unei tentative de a trece în România, şi executat câteva luni mai târziu după un simulacru de proces, corpul acestuia fiind identificat la exhumare datorită legitimaţiei găsite asupra sa.
Şi fiindcă încă sovieticii nu distruseseră suficient, în timpul retragerii au confiscat şi toate posturile de radiorecepţie din Basarabia.
După revenirea armatelor şi administraţiei române în Basarabia, la 20-21 iulie 1941, Societatea de Radiodifuziune i-a trimis la Chişinău pe ing. Emil Petraşcu şi pe jurnalistul Alexandru Hodoş – fost director adjunct de programe la Radiodifuziune – în 1936 şi fost director al Societății de Radiodifuziune (1938 – 1940) -, pentru a vedea cum se prezintă situaţia, aceştia constatând că dezastrul era total: clădirea postului, emiţătorul de 20 kw şi unul din pilonii antenei au fost distruse prin dinamitare de trupele bolşevice aflate în retragere.
