România se plasează în ultima parte a clasamentului global al atractivităţii pentru investiţii în infrastructură verde
România se plasează în ultima parte a clasamentului global al atractivităţii pentru investiţii în infrastructură verde, care vizează progresele făcute în domenii precum energia regenerabilă, electrificarea transporturilor, gestionarea deşeurilor şi sprijinirea economiei circulare. Deși nu stăm chiar așa de rău la unele capitole, rămânem datori schimbărilor în ce privește creşterea verde și angajamentul statului față de obiectivele de mediu.
România ocupă locul 39 într-un top al celor mai atractive 61 de state la nivel global pentru investiţii în infrastructură verde, după Uzbekistan şi înainte de Bangladesh. Raportul Green Infrastructure Finance Propensity Index, realizat de PwC, arată decalaje semnificative între state în finanţarea infrastructurii verzi. Astfel, primul loc la nivel global este ocupat de Australia, iar ultimul de Angola. Marea Britanie ocupă locul 2, Suedia locul 3, Olanda 6, Franţa 8, Germania 10, Spania 11, Belgia 13, Portugalia 15, Cehia 16, Polonia 22, Italia 23 şi Grecia 29.
În ce privește România, țara noastră a obţinut cel mai bun scor la mediul macroeconomic, unde ocupă locul 25, care ia în considerare ratingul suveran al S&P, coeficientul Gini (inegalitatea veniturilor) şi creşterea PIB. La restul categoriilor ne situăm în a doua parte a clasamentului, astfel: la mediul de reglementare şi de afaceri, locul 32, soliditatea sistemului financiar (34), oportunităţi de finanţare ecologică (55), angajamentul faţă de obiectivele de mediu (44) şi creşterea verde (green growth) pe ultima poziţie.
În studiu au fost incluse 61 de ţări şi teritorii care reprezintă 83% din populaţia lumii, 88% din PIB-ul mondial şi 83% din emisiile de CO2 la nivel mondial. Studiul analizează cât de atractive sunt condiţiile din diferite ţări pentru finanţările private în infrastructura verde, concentrându-se în special asupra unor elemente precum energia regenerabilă, electrificarea transporturilor, gestionarea deşeurilor şi sprijinirea economiei circulare.
Astfel, capitalul privat continuă să fie interesat în mare măsură de ţările cu venituri ridicate, susţinute de apartenenţa la organizaţii internaţionale preocupate de climă, cum ar fi OCDE şi UE. România a făcut paşi importanţi în atingerea obiectivelor asumate prin Green Deal şi FIT 55, în special în domeniul energiei regenerabile, cu multe investiţii şi proiecte.
Rămînem însă tributari altor direcții de dezvoltare. În ce privește raportul global, se pare că finanţarea publică nu va fi suficientă pentru a susţine o tranziţie spre infrastructura verde, estimată acum la 93,2 trilioane de dolari, la scara şi cu viteza necesare îndeplinirii obiectivelor Acordului de la Paris.
În plus, nu este clar cum ar putea colabora finanţatorii privaţi, proprietarii de active şi factorii de decizie politică pentru a trece de la poziţia actuală, în care capitalul privat se îndreaptă în principal către ţările dezvoltate, la o poziţie viitoare, în care banii să se îndrepte şi către pieţele emergente şi de frontieră, subfinanţate.
Autor: Virgil Natea
Editor: Corina Muntean
Rubrica Buzunare pline este o rubrică de profil economic realizată de Virgil Natea. Ea poate fi ascultată la Radio Tg. Mureș, pe frecvențele de 102,9 FM și 98,9 FM, de luni până vineri, în emisiunea Pulsul Zilei, la ora 11,40 și, în reluare, în emisiunea Sens unic la ora 16,45.
