Semnificaţia Sfintei Joi
Publicat de radiomures, 9 aprilie 2015, 06:30 / actualizat: 9 aprilie 2015, 10:06
Joia Mare este sărbătoarea creștină care cade în joia de dinainte de Paşti. În această zi se comemorează spălarea picioarelor și Cina cea de Taină a lui Iisus din Nazaret cu Apostolii, așa cum este descris în Evanghelie.
Joia Mare este este o zi deosebită, foarte bogată în semnificaţii dar şi plină de contradicţii în acelaşi timp, ne spune preotul greco-catolic din Tg Mureş, Ioan Fărcas:
Joia Patimilor este ziua intunecată de suferinţele Mântuitorului şi este plină de semnificatii. Joi, cu două zile înainte de Pastele Iudeilor, Mântuitorul se afla în Betania, împreună cu ucenicii săi. El i-a trimis la Ierusalim pe Petru si pe Ioan, indicându-le cum să găseasca locul, respectiv casa cu foişor, unde să cineze. Aceştia au procedat întocmai şi au pregătit masa. Spre seară, au venit şi ceilalti ucenici însoţiţi de Domnul Iisus. Înainte de a se aşeza să mănânce, Mântuitorul şi-a scos hainele cu care umbla în cetate, s-a încins cu un ştergar si, luând un vas cu apă, a început să spele picioarele ucenicilor Săi.
Prin această pildă de smerenie, El le-a aratat că nu trebuie să se considere a fi unul mai mare decât celălalt. Aşezându-se la masă, a binecuvântat pâinea si vinul, înfiinţând astfel Taina Sfintei Împărtăşanii, care se săvârşeşte pentru iertarea păcatelor. Apoi, le-a spus ucenicilor că unul dintre ei Îl va vinde, iar Iuda a înţeles că Mântuitorul ştie de fapta sa şi a plecat la farisei, să-şi ia cei 30 de arginţi. După cină, Mântuitorul şi ucenicii au plecat spre grădina Ghetsimani. Pe drum, a spus, întristat, că ştie că va fi părăsit de ai lui, chiar şi de Petru, căruia i s-a adresat direct: „Adevăr spun ţie că în noaptea aceasta tu te vei lepăda de trei ori de mine, înainte de a cânta cocoşul de ziuă”.
A mers singur sub poalele muntelui, rugându-se fierbinte lui Dumnezeu – Tatăl, să poată suporta chinurile ce aveau să urmeze. „Parinte, toate-Ţi sunt cu putinţă, treacă de la mine paharul acesta”.
Când Iuda cu ceata lui s-a apropiat de Iisus, l-a sărutat. Fiind noapte târziu şi neputându-se vedea bine la luminile lumânărilor, le-a spus soldaţilor că, acela pe care-l va săruta, va fi Hristos.
Iisus a fost legat şi, când Petru a vrut să-l apere cu sabia, i-a spus sa o bage în teacă, pentru că „cine scoate sabia, de sabie va muri”. Iisus a fost dus la arhiereul Ana şi apoi la Caiafa, unde Sinedriul i-a hotărât moartea. Tot timpul a fost bătut şi batjocorit si chiar Petru, care venise să vadă ce se întâmplă, fiind recunoscut drept unul dintre ucenici, a declarat că nu-l cunoaşte pe Mântuitor, lepădându-se de trei ori de El, până la cântatul cocoşului, cum fusese prorocirea.
Toate aceste Patimi, evocate în Evanghelii, sunt cinstite de noi în Joia Paştelui, rememorând chinurile Celui care S-a jertfit pentru binele oamenilor.
revistamagazin.ro
foto: cugetliber.ro, trilulilu.ro, cuvantul-ortodox.ro
Citeşte şi:
Sâmbăta Învierii lui Lazăr
