Sindromul parintelui lipsă

Publicat de radiomures, 16 ianuarie 2015, 08:46

Psihologii şi sociologii sesizează apariţia sindromului părintelui lipsă, din cauza migraţiei.
Cercetătorii fenomenului migraţional atrag atenţia asupra apariţiei la scară tot mai largă a sindromului părintelui lipsă care aduce o noutate dureroasă, aceea a lipsei mamei sau a ambilor părinţi în creşterea copiilor.
“Dacă, în mod traditional, taţii erau cei ce lipseau din preajma copiilor, acum sunt tot mai multe mame care aleg să plece pentru a munci în străinătate, dar şi mai multe familii în care ambii părinţi aleg să plece în străinătate. Acest lucru duce de cele mai multe ori la intensificarea riscurilor ce definesc sindromul părintelui lipsă”, se arată într-un ghid de conştientizare pentru promovarea sănătăţii şi prevenirea riscurilor de îmbolnăvire asupra copiilor şi bătrânilor lăsaţi acasă în urma migraţiei pentru muncă, lansat ieri de către Asociaţia pentru Promovarea Femeilor România.
Sindromul părintelui lipsă reuneşte toate efectele negative pe care le are lipsa unui părinte din procesul educaţional şi este întâlnit, spun psihologii, şi în cazurile în care părinţii stau acasă, dar nu le dedică mult timp copiilor.
“Părinţii nu pleacă doar pentru copii. “Doar pentru tine plec” este o formă de a scăpa noi, ca adulţi, de responsabilitatea şi sentimentul de vinovăţie. Din păcate, aruncăm vinovăţia pe copil şi copilul simte acest lucru. În realitate, părinţii pleacă pentru ei înşişi, trebuie să recunoaştem, că mulţi pleacă şi nu se mai întorc cu anii sau se întorc de sărbători, lucru pe care nu o să îl spună niciodată. Copiii simt şi spun lucrul acesta. Este o recomandare pentru părinţi, să nu mai responsabilizăm copiii”, a spus Niţu Florian, sociolog.
Astfel, fenomenul migraţiei se manifestă mai mult în zonele rurale, mai slab dezvoltate din punct de vedere economic.
“Migraţia se manifestă însă şi în urban. Avem mii de specialişti IT care au plecat, mii de doctori care au plecat. Unii îşi lasă copiii şi aleg să îşi continue viaţa acolo, dar există o perioadă destul de lungă în care sunt departe de copii. Un părinte intelectual îşi responsabilizează probabil mai bine rolul de părinte, decât o persoană cu un nivel mediu de educaţie din mediul rural. Are o capacitate de relaţionare probabil mai bună (…) dar lipsa tot există”, a adăugat sociologul.
Efectele migraţiei afectează şi persoanele vârstnice, dar acestea suportă mai uşor, mai spun specialiştii.
“Părinţii au disponibilitatea de a se sacrifica mai uşor, se aşteaptă ca la un moment dat copiii lor să plece să îşi găsească un trai mai bun. Fenomenul migraţiei şi urbanizarea au condus la foarte mulţi bătrâni singuri. Sunt şi cazuri în care bătrânii singuri nu mai pot să se întreţină, să nu aibă susţinători”, a mai spus Niţu Florian.
Efectele negative ale migraţiei pentru muncă în rândul copiilor ar fi scăderea performanţelor şcolare, depresii şi stări emoţionale negative determinate de deficit de afectivitate, sentimentul de abandon, scăderea încrederii în sine, manifestări agresive faţă de unul dintre părinţi, incidenţa mai mare a consumului de alcool şi tutun, deteriorarea relaţiei dintre copil şi părintele rămas acasă, spun specialiştii.
Asociaţia pentru Promovarea Femeilor România a lansat, ieri, ghidul de conştientizare pentru promovarea sănătăţii şi prevenirea riscurilor de îmbolnăvire asupra copiilor şi bătrânilor lăsaţi acasă în urma migraţiei pentru muncă, cu scopul de a găsi soluţii pentru femeile care se află în această situaţie.
Una dintre soluţii ar fi sprijinul de a intra pe piaţa forţei de muncă, având o calificare.

Agerpres

Sursa foto: jurnalul.ro