Superstiții de Paște
Publicat de radiomures, 29 aprilie 2016, 13:09 / actualizat: 29 aprilie 2016, 16:00
Încă din Duminica Floriilor și continuând cu Săptămâna Mare, întâlnim numeroase tradiții, obiceiuri, dar și superstiții. Se spune că ducând acasă ramuri de salcie sfințită în Duminica Intrării în Ierusalim și punându-le pe tocul ușii, ferim casa de duhuri rele. Mergând mai departe, cele mai importante zile ale Săptămânii Patimilor sunt Joia Mare și Vinerea Seacă urmate de noaptea Învierii. Dacă în primele zile ale săptămânii se face curățenia casei și gospodăriei, în Joia Mare, zisă și Joia Neagră, superstiția spune că nu e bine să dormi în această zi pentru ca vei fi leneș și netrebnic tot anul. În unele zone ale țării, în special la sate, torsul, țesutul, spălatul rufelor, sunt de rău augur. Ele trebuie făcute până în Joia Mare, pentru că altfel, un personaj mitologic feminin – Joimarița – pedepsește fetele și femeile care fac astfel de treburi în acea zi. În Joia Mare femeile pot „umple borșul”, despre care se spune că nu se strică tot anul. În aceeași zi se vopsesc ouăle roșii. O altă zi foarte importantă este Vinerea Mare, Vinerea Seacă sau Vinerea Neagră a Prohodului. În această zi trebuie să se țină post negru; nu se coase, nu se toarce, nu se face pâine pentru că superstiția spune că cine face asta, va orbi. Dacă pui borș în Vinerea Mare, vine necuratul, se scaldă-n el și ți-l strică. Nu e bine să se semene nimic în Vinerea Mare, pentru că tot ce pui în pământ în Vinerea Seacă, se usucă sau e fără rod. Lumânarea cu care s-a luat Lumina de la biserică în noaptea Învierii, trebuie să fie păstrată. Superstiția spune că în tot timpul anului, ea poate fi aprinsă în caz de furtună, calamitate sau necaz mare. Este bună și în caz de boală. În fine, se spune că nu e bine să dai de pomană ouă încondeiate că nu le primește Dumnezeu. Despre cei care ciocnesc ouăle de Paște, se spune că se vor întâlni pe lumea cealaltă. Cel ce sparge oul are dreptul să-l ia; dacă celălalt refuză să i-l dea, acesta îl va mânca stricat pe lumea cealaltă.
În Bucovina – și numai acolo – fetele spală limba clopotului cu apa neîncepută și tot cu ea se spală în dimineața de Paște; astfel spune o superstiție că vor fi frumoase tot anul și curtate de flăcăi. Tot de Paște, flăcăii își aleg un „staroste-crai”, care le judecă greșelile făcute de-a lungul anului. Cei vinovați sunt purtați în jurul bisericii și bătuți cu vergi. În Călărași, oamenii aduc cocoși la Înviere: cel al cărui cocoş cântă primul în această noapte, va fi norocos tot anul; apoi cocoșii sunt dați de pomană nevoiașilor, pentru pomenirea morților. Se spune că, dacă în ziua de Paște, primul care-ți trece pragul este un bărbat, tot anul îți va merge bine. Un alt obicei este cel al spălatului cu apă neîncepută în care s-a pus un ou roșu pentru a fi mereu sănătos și rumen în obraji, un fir de iarbă verde pentru belșug în gospodărie și un bănuț de argint pentru spor în casă. În Transilvania este răspândit obiceiul „udatului”. Inițial era făcut cu apă pentru trezirea-Înviere de Paște; mai apoi el s-a transformat în udatul cu parfum și se practică în zona respectivă în special de tineri. Și nu uitați: sfințirea coșului pascal va aduce belșug, sănătate și o inimă plină de dragoste.
