Tradiții din Ardeal, de Anul Nou
Publicat de Rotar Mirela, 1 ianuarie 2024, 15:00
Atât de Revelion, cât și pe 1 ianuarie, mureșenii mai păstrează o serie de obiceiuri, din dorința de a avea un an cât mai bun.
În primul rând sunt credințele legate de ziua Sfântului Vasile, sărbătorit la întâi ianuarie, acesta fiind considerat ”păzitor de duhuri rele” și ”primul petrecăreț”.
Timpul de Anul Nou are legătură cu credințe și obiceiuri care conțin speranța de înnoire a timpului și a anului, afirmă directorul Muzeului Etnografic din Reghin, Roxana Man:
Timpul de Anul Nou este un timp consacrat. Este un moment de cumpănă și acțiunile de acum arată că tot ceea ce este vechie, rău, perimat, este lăsat în urmă, să moară, ca și anul care este îngropat. Este un mesaj simbolic pe care îl găsim, mai ales în jocurile cu măști pentru că urmează un timp renăscut care trebuie întâmpinat cu bucurie. În noaptea de Anul Nou se spune că se deschide Cerul de trei ori iar oamenii îl pot vedea pe Dumnezeu la masă cu Sfântul Nicolae. În acest timp benefic, animalele vorbesc iar spiritele rele sunt alungate prin zgomote prin obiceiul Plugușorului, Semănatul și Sorcova.
Un alt obicei din noaptea de Anul Nou este Vergelul, care se referă la o practică magică prin care tinerii își află ursita iar femeile bătrâne fac calendarul de ceapă.
Se mai crede că, așa cum este Noaptea dintre Ani așa va fi tot anul, nu se împrumută nimic, nu se scoate nici gunoiul din casă pentru a nu pierde ”sporul casei”, se îmbracă o haină nouă, culoarea roșie, trebuie să nu ai datorii și să ai bani în buzunar.
Primul oaspete care intră în casă trebuie să fie bărbat, pentru a trage norocul.
Inclusiv alimentele care se consumă acum sunt simbolice: doar carne de porc și pește, fără pui sau găină.
Autor: Cristina Bulbescu
