Un copil născut astăzi în România va atinge doar jumătate din potenţialul de productivitate a unui adult complet educat şi sănătos

Publicat de Corina Muntean, 21 septembrie 2020, 21:26

Aceasta este perspectiva pe care ne-o expune cea mai recentă actualizare a Indexului Capitalului Uman (HCI) al Băncii Mondiale, care măsoară nivelul de dezvoltare a capitalului uman în perioada pre-pandemică, la nivel global.

Viitorul depinde de copiii tăi. După cum îi crești așa o să și trăiești. Se pare că România nu pune preț pe viitor, căci nu investește în copiii săi.

Noul raport privind Indexul capitalului Uman arată că un copil născut astăzi în România va avea o productivitate de doar 58%, când va ajunge la maturitate, faţă de cât ar putea avea dacă ar beneficia de servicii de educaţie şi sănătate adecvate. Potenţialul de productivitate din prezent este mai mic decât cel de 60%, cu care era creditat România, în urmă cu 10 ani. Evident, această valoare este mai mică și decât media din regiunea Europa şi Asia Centrală, ce include şi ţările cu venituri ridicate. Indexul Capitalului Uman (HCI), a fost lansat pentru prima dată în 2018 și măsoară nivelul de cunoştinţe şi abilităţi, pe care un copil născut astăzi se poate aştepta să îl obţină până la vârsta de 18 ani, luând în considerare riscurile asociate educaţiei şi sănătăţii precare într-o anumită ţară. Raportul din acest an include o analiză a dezvoltării capitalului uman, efectuată timp de zece ani, în perioada 2010-2020, în 103 ţări, inclusiv în România.

Valoarea redusă a acestui Index pentru țara noastră reflectă nevoia unor îmbunătăţiri urgente a rezultatelor în domeniile sănătății şi educaţiei: un copil din România se poate aştepta să finalizeze doar 11,8 ani de învăţământ preşcolar, primar şi secundar până la vârsta de 18 ani, comparativ cu 12,6 ani în 2010. Un copil în Franţa se poate aştepta să finalizeze 13,8 ani. Atunci când anii de şcolarizare sunt ajustaţi la calitatea învăţării, Banca Mondială estimează că un copil din România beneficiază de doar 8,4 ani de învăţare: un decalaj de învăţare de 3,4 ani faţă de perioada de şcolarizare. De asemenea, cei care studiază în România obţin un scor de 442 pentru rezultatele învăţării pe o scară în care 625 reprezintă un nivel avansat şi 300 reprezintă un nivel minim. În ceea ce priveşte sănătatea, procentul tinerilor cu vârsta de 15 ani care vor supravieţui până la vârsta de 60 de ani se ridică la doar 88%, comparativ cu, 93% în Franţa sau 95% în Suedia.

Dincolo de această statistică ce poate părea seacă, în cifre, tendința descrescătoare a indexului este cea care trebuie să ne dea un semnal de alarmă. Adevărul este că pe copiii noștri nu-i paște un viitor prea fericit, ia pe noi nicidecum o bătrânețe tihnită, câtă vreme nu va avea cine să ne plătească pensiile. Perspectiva pentru ei este fie să își încerce norocul într-o țară care le promite mai mult, fie să devină generația care va schimba din rădăcini întreaga Românie. Pentru că altă soluție nu există.

Numai să nu se lase pervertiți într-o stare de noncombat total și de absență de la viața publică din cauza deziluziei trăite, până au șansa să se afirme în politică, economie și societate pentru a transforma radical această țară.

Autor: Virgil Natea

Editor: Corina Muntean

Rubrica Buzunare pline este o rubrică de profil economic realizată de Virgil Natea. Ea poate fi ascultată la Radio Târgu Mureș, pe frecvențele de 102,9 FM și 98,9 FM, 94,9 FM-Borsec, de luni până vineri, în emisiunea Pulsul Zilei, la ora 11,40 și, în reluare, în emisiunea Sens unic la ora 16,45.