Vergelatul, obiceiul de Anul Nou al fetelor nemăritate din câmpia mureşeană
Publicat de Rotar Mirela, 1 ianuarie 2025, 11:42 / actualizat: 1 ianuarie 2025, 20:49
În trecut, noaptea dintre ani era cunoscută sub numele de Vergel, iar obiceiurile de aflarea ursiților era numit vergelat.
Băieţii şi fetele necăsătoriţi se adunau în seara de Revelion, la o casă din sat mai încăpătoare unde se “vergelau”.
Înainte de a trece în noul an, un băiat mai dezgheţat la minte şi vorbăreţ, îşi procură din timp următoarele lucruri: o bucată de pâine, un inel de aur, cărbune, pieptene, ceapă şi sare.
Tinerii care participau la acest joc, părăseau încăperea, timp în care cel mai sus amintit, aşeza aceste lucruri pe masă, acoperindu-le cu câte o farfurie.
Fiecare fată ridica o farfurie iar obiectul pe care îl găsea spunea câte ceva şi despre cum avea să fie ursitul, spune profesorul Mihai Naşca:
„Pâinea era asociată cu bunătatea viitorului soţ sau soţie. Inelul de aur reprezenta bogăţia imensă a viitorului ales sau aleasă dar și șansa mare de căsătorie. Cărbunele însemna că ursitul avea tenul închis, pieptenele însemna un bărbat galant, ceapa un om colţos, un om rău, iute la mânie, iar sarea un om cu stare materială bună, un om cu înțelepciune.”
Dimineaţa de 1 ianuarie este dedicată sorcovitului.
Sorcova şi sorcovitul au apărut în Sânpetru de Câmpie, după 1960, practicându-se până în prezent, în dimineaţa zilei de An Nou.
Aceste două obiceiuri, care au fost întotdeauna răsplătite doar cu bani se mai păstrează și azi, numărul cetelor de urători fiind mai mici, probabil și din cauza îmbătrânirii satelor.
Autor: Sanda Vițelar
