World Radio Day – 13 februarie – Ziua Mondială a Radioului

• Mini povești din fascinanta istorie  a radioului din întreaga lume.

1. Radioul şi Muzica
Profunzimea şi amploarea programelor radio în aceşti 100+ ani trecuţi a fost spectaculoasă – în special în sfera artelor. Un sector al artelor, probabil cel conectat cel mai profund la radio, este muzica. Spectrul de muzică în cele peste zece decenii de radio a fost divers, reflectând gustul vremurilor, precum şi tapetul colorat al culturilor mondiale. Mergând înapoi tocmai la Ragtime, acestea includ: Swing, Jazz, Blues, Clasic, Big-Band, Rock&Roll, Country, Folk, Calypso, Rhitm&Blues, Bolywood, Reggae, K-Pop, C-Pop, J-Pop, Hindustani, Juju, Rap, Hip Hop şi multe altele. Prin relaţia sa dinamică cu muzica, radioul susţine cultura şi creativitatea, pe lângă conservarea patrimoniului, îmbogăţind, astfel, vieţile noastre. 

2.Radioul se reinventează
Când televiziunea a intrat în scenă pentru prima dată, oamenii au crezut că va elimina radioul, care difuza drame audio, comedii, emisiuni de varietate şi de discuţii… disponibile acum la televizor, cu componenta video suplimentară. Dar radioul s-a reinventat. A fost perfect pentru muzică, ştiri în direct, sport şi talk-showuri, în special prin ascensiunea radioului auto şi a dispozitivelor portabile pe care le puteai lua cu tine pe plajă. Când transmiterea în direct a muzicii de orchestră din teatre de studio de mari dimensiuni a devenit greoaie, radioul a trecut la înregistrări, DJ şi studiouri mai mici şi mai eficiente. Iar în timp ce staţiile de televiziune difuzau încă „blocuri” de programe planificate pe categorii, radioul a inventat posturi întregi în formate noi, precum Top 40, exclusiv ştiri sau exlusiv sport – precedând canalele de televiziune prin cablu şi streaming din zilele noastre. 

3.Radioul şi Turnul Eiffel
Ştiaţi că Turnul Eiffel din Paris a contribuit la dezvoltarea radioului? Iar radioul a fost în egală măsură implicat în salvarea Turnului de la demolarea sa, preconizată după ce şi-a îndeplinit scopul de a fi fost un simbol temporar al Expoziţiei Universale de la Paris din 1889 – un târg mondial major. În 1903, pe reperul francez iconic a fost instalat echipament de radiotelegrafie, conferindu-i astfel structurii gigantice un nou scop – mai ales ca facilitate de comunicaţii militare – şi prelungindu-i perioada de viaţă aşa încât oameni nu numai că s-au obişnuit cu el, dar au ajuns să îl iubească. Timp de mulţi ani, transmiţătorul de pe Turnul Eiffel a fost cel mai puternic din lume.

4.Limita dintre fapt şi ficţiune
De când media transmit atât ştiri, cât şi divertisment, ele pot contribui şi la educarea audienţei cum să distingă faptele de ficţiune. Ficţiunile considerate din greşeală ştiri nu reprezintă un fenomen modern. În 1938, Teatrul Mercury – al strălucitorului actor şi regizor Orson Welles – a transmis cu o noapte înainte de Halloween o adaptare a romanului „Războiul Lumilor” de H. G. Wells la postul de radio CBS care a provocat panică printre miile de ascultători care au crezut că New Jersey, în SUA, este invadat de marţieni. Astăzi, mai mult decât oricând în istorie, oamenii ar trebui să aibă competenţe care să le permită să analizeze critic informaţia. Radioul îi poate ajuta pe ascultători să dea dovadă de mai mult discernământ.

5.Radioul, marele conector
Radioul este un organism de media bine cunoscut pentru oamenii obişnuiţi şi în aceasta rezidă puterea şi importanţa sa. Accesibil şi portabil are puterea de a conecta oamenii dintr-un oraş, o regiune, o naţiune şi, în mod ideal, din lume. Radioul are potenţialul de a aduce împreună popoare diferite într-un mozaic minunat care există la nivel local… un sens al comunităţii. Are abilitatea de a contribui atât la pieţele comerciale, cât şi la cele ale artei, ca şi la recreere. Şi, cel mai important, la pieţele ideilor… utilizate şi folosite de oameni binevoitori implicaţi cu politeţe şi, sigur, cu respect faţă de diferenţele reciproce.

6.Radioul şi informaţia
Trei servicii furnizate de radio sunt informaţia, divertismentul şi educaţia. Să vorbim despre informaţie. Ştirile apar sub multe forme – mondiale, naţionale şi locale – acoperind subiecte mergând de la geopolitică până la politica locală, de la sănătate şi securitate până la condiţiile meteorologice şi de trafic. La UNESCO, considerăm că termenul „ştire” înseamnă informaţie verificabilă în interesul public, iar informaţia care nu se ridică la acest standard nu merită eticheta de „ştire”. Amplificarea dezinformării şi manipulării în conunicaţiile moderne reprezintă un pericol care duce la ură şi extremis violent. Publicul ar trebui să consume media cu gândire critică şi să tragă la răspundere pentru acurateţe toate platformele, de la reţele naţionale până la cele sociale şi inclusiv radioul.

7.Radioul şi jingle-urile
Vă mai aminitiţi de jingle-urile de la posturile de radio cu care aţi crescut? Jingle, sounder şi bunper sunt termeni folosiţi pentru a descrie elemente de producţie folosite de posturile de radio pentru a-şi promova şi consolida brandurile. Deşi jingle-urile datează de decenii şi au evoluat de-a lungul anilor, rămân în continuare eficiente şi populare – mai ales în ceea ce priveşte posturile de radio comerciale. Fac ca acele posturi să sune, ei bine, ca un post de radio. Reprezintă de asemenea un element esenţial al lumii publicităţii pentru promovarea produselor la posturile de radio. Există jingle-uri care datează încă din 1926. Mii de posturi de radio de pe cele cinci regiuni geografice îşi menţin tradiţia de a folosi jingle-uri care le definesc, în limbi diferite, pentru a-şi identifica platformele, menţinând totodată farmecul general de a fi un post de radio.

8.Radioul şi divertismentul
Cele trei servicii oferite de radio sunt informaţia, divertismentul şi educaţia. Să vorbim despre divertisment. Radioul are o tradiţie de un secol în a oferi publicului o mare varietate de programe şi elemente care pot fi etichetate ca divertisment. Desigur, muzica este în vârful listei. În centrul existenţei lor, atât radioul, cât şi muzica sunt media audio şi extrem de compatibile. Dar radioul a fost o platformă majoră de divertisment şi în ce priveşte cuvântul vorbit. Teatru radiofonic, transmisiuni sportive, umor pentru consolidarea spiritului şi camaraderiei, pentru alinarea sufletelor, sunt servicii furnizate de radio. Iar divertismentul reflectă cultura şi moştenirea, care, la rândul lor, contribuie la înţelegerea diferenţelor dintre noi, ca şi la umanitatea noastră comună.

9.Vigilenţă împotriva încălcărilor drepturilor omului
Orice formă de tehnologie poate fi o sabie cu două tăişuri, iar apărătorii libertăţii şi faptelor trebuie să rămână mereu vigilenţi. Radioul nu este diferit. În primul său secol de existenţă, radioul a avansat pe calea democraţiei, mult mai des ca vehicul şi promotor al drepturilor omului. Una dintre abilităţile cheie ale radioului de a contribui la vigilenţa împotriva încălcării drepturilor omului a fost diversitatea sa structurală – ca instituţie formată atât din organizaţii mari cât şi mici… de la guverne naţionale şi corporaţii gigantice până la operaţiuni familiale, mergând în ritmul propriu în serviciul oamenilor despre care ştia că se află în raza de acoperire a semnalelor sale.

10.Radioul şi educaţia
Cele trei servicii oferite de radio sunt informaţia, divertismentul şi educaţia. Să vorbim despre educaţie. Radioul este un mare educator acoperind toate domeniile, de la educaţia de bază până la disciplinele academice ale istoriei, ştiinţei, drepturilor şi îndatoririlor cetăţeneşti, psihologiei, economiei, instruirii practice, perfecţionării şi altele. Radioul îi ajută pe oameni în domenii mai greu accesibile, să îşi repare acoperişurile, să îşi îngrijească grădinile, să îşi repare maşinile, să mănânce sănătos, să facă exerciţii, să îşi managerieze banii, să iasă cu prietenii şi familiile… şi să voteze pe baza înţelegerii principiilor democratice. Educaţia este remediul pentru ignoranţă. Iluminarea hrăneşte gândirea critică, înţelegerea reciprocă şi incluziunea, care contribuie la pace.

11.Libertatea de exprimare
Pentru ca democraţia să supravieţuiască şi chiar să prospere, şi pentru ca pacea să prevaleze în timpuri de dezacorduri şi tensiuni mari, este important ca radioul şi cei care se ocupă de programele sale să rămână ferm dedicaţi principiilor fundamentale ale libertăţii de exprimare şi dreptului la informare. Într-o lume zgomotoasă de narative competitive, radiodifuzorii demni de încredere îşi tratează invitaţii, vizitatorii, ascultătorii şi concurenţii cu respect şi politeţe. Radioul va supravieţui în anii care vor veni dacă practicienii săi vor evita tendinţa de a obţine victoria în detrimentul corectitudinii şi sincerităţii. Timp de mai mult de un secol, ca un organism iconic de media, radioul a generat bunăvoinţă şi de cele mai multe ori a fost ghidat de această busolă. Fie să continue în aceeaşi direcţie.

12.Sprijiniţi radioul
În această epocă modernă a comunicării instantanee şi a reţelelor sociale, toate platformele – de la cele mai puternice conglomerate media şi agenţii guvernamentale până la bloguri independente şi podcasturi – se confruntă pentru atenţie, influenţă şi surse regenerabile de venituri. Unul dintre scopurile Zilei Mondiale a Radioului este să încurajeze sprijinirea realizărilor seculare ale radioului ca organism care îşi asigură principalele mjloace de existenţă prin rădăcini înfipte adânc în comunităţile pe care le deserveşte. Trebuie sărbătorite eforturile radioului de a informa, distra şi educa ascultătorii din toată lumea şi trebuie încurajată comunicarea liberă de idei care conduce spre o dezvoltare umană sustenabilă.