Alina Gorghiu: Proiectul de modificare a Legii de funcționare a Radioului și Televiziunii Publice este o non-soluție

Initiativa de modificare a legii de functionare a televiziunii si radioului publice vine în moment în care TVR se confruntă cu o situaţie foarte gravă susţine fostul preşedinte director general al Radioului public, Maria Ţoghină.
Lucrurile nu trebuie amestecate pentru că suportă discuţii şi soluţii diferite mai spune Maria Ţoghină, membru în consiliul de administraţie al radioului public.

Legea 41 ar trebui adaptată la realitatea media actuală dar numai în urma unor discuţii serioase şi fără patimă, a mai precizat Maria Ţoghină:

Maria Ţoghină, fost preşedinte director general şi membru în consiliul de administraţie al radioului public susţine că Parlamentul trebuie să aibă control asupra serviciilor publice de media.
Există însă o condiţie de care trebuie să ţină cont cei care îi numesc pe membrii în consiliile de administraţie. Este vorba de calitatea umană a acestora, precizează Maria Ţoghină:

Transcriere dezbatere -RADOR

”În Comunitate”-Bucureşti FM
Realizatori: Mihaela Ioniță și Alex Minculescu
Producător: Andreea Mazilu

Realizator: Bună şi bun regăsit la „În Comunitate”! BUCUREŞTI FM, 98,3, dar şi bucurestifm.ro. Vorbim astăzi despre triunghiul, mai mult sau mai puţin amoros, Televiziune – Radio – Parlament. Aia zic, să înţeleagă şi ascultătorii ce se întâmplă cu mult controversata Lege 41, care se doreşte a fi modificată de către unii şi nu se doreşte a fi modificată de către alţii. Invitatele noastre de astăzi: Maria Ţoghină, jurnalist, preşedinte director general al SRR în perioada 2005-2010. Bună ziua!

Maria Ţoghină: Bună ziua!

Realizator: Luminiţa Adam, purtător de cuvânt şi deputat, UNPR. Bună ziua, bine aţi venit!

Luminiţa Adam: Bună ziua!

Realizator: Şi doamna Alina Gorghiu, prin telefon, deputat şi copreşedinte PNL. Bună ziua!

Alina Gorghiu: Bună ziua, bine v-am găsit! Să ştiţi că aţi scăpat de cineva din patrulaterul amoros…

Realizator: Aşa, aşa!

Alina Gorghiu: … e vorba şi de Guvern, care ar trebui să plătească nişte datorii la instituţiile astea…

Realizator: E adevărat, dar Guvernul intervine mai târziu, adică stă, aşa, puţin, în umbră, după care… Da, da, da.

Alina Gorghiu: Da…

Realizator: După care intervine şi, evident, cei care se uită pe gaura cheii, de fapt, cei care ne ascultă zi de zi, ascultătorii noştri. Eu zic să dăm un refresh, ca să înţeleagă şi ascultătorul, până la urmă, despre ce este vorba. Comisia pentru cultură a Camerei Deputaţilor a avizat negativ iniţiativa de modificare a Legii de organizare şi funcţionare a Radioului şi Televiziunii publice, propusă de senatorul PSD Georgică Severin. Proiectul propune în principal separarea funcţiei de preşedinte al Consiliului de administraţie de cea de director general.

Senatorul Georgică Severin: În momentul în care directorul general nu mai este numit de Parlament, nu dă socoteală nici în Parlament, nici în faţa partidelor politice, putem să spunem că este evident că acea conducere executivă a societăţilor respective nu mai este, cel puţin teoretic, politizată. Cred că depolitizarea este destul de clară în momentul în care directorul general este ales, selectat printr-un concurs şi nu mai este numit prin votul celor două Camere reunite ale Parlamentului.

Realizator: Preşedintele Comisiei pentru cultură, deputatul PNL Gigel Ştirbu, a reafirmat că actuala iniţiativă legislativă nu rezolvă situaţia financiară a TVR, dar ar putea afecta activitatea Radioului public.

Gigel Ştirbu: Acest consiliu politic nominalizat va putea să schimbe acest director general când vrea el, ceea ce mă poate duce cu gândul că dacă la TVR, probabil, în momentul de faţă, situaţia nu poate fi mai gravă decât atât, la Radio, la SRR, putem să transferăm situaţia de la Televiziune. Trebuie să recunoaşteţi că e posibil aşa ceva, că o societate română de radio care, în momentul de faţă, funcţionează, este foarte posibil ca această instituţie extrem de importantă să intre în colaps, din dorinţa de a despărţi aceste două funcţii.

Realizator: Iniţiativa legislativă va fi trimisă spre dezbatere şi vot plenului Camerei Deputaţilor. Senatul este for decizional în cazul ăsta. Pe de altă parte, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a trimis către toate grupurile parlamentare proiectul său de modificare în regim de urgenţă a legii. Prin proiectul ăsta, Televiziunea Română poate intra în insolvenţă, nu însă şi în faliment.

Călin Popescu-Tăriceanu: Este o posibilitate pe care o va avea Televiziunea în cazul în care nu reuşeşte să se restabilească din punct de vedere financiar. Şi sigur că după promovarea ordonanţei de urgenţă, dacă va fi considerată de către majoritatea parlamentară utilă, atunci va interveni guvernul, pentru corectarea celorlalte aspecte, care nu ţin de Parlament, cum ar fi nivelul taxei, colectarea taxei de abonament tv şi aşa mai departe.

Realizator: Da, păi cam aşa stau lucrurile. Ideea e că Televiziunea Română este într-o situaţie dramatică. Este, cumva, pe patul de spital şi aşteaptă să fie resuscitată. Şi tot aşteaptă, săraca, de ceva vreme. Nu prea s-a întâmplat până acum. Ideea e dacă această lege, sau prin modificarea acestei legi, Televiziunea va fi măcar mai bine, ca să nu zic, întremată de-a dreptul. Dnă Alina Gorghiu, ce părere aveţi?

Alina Gorghiu: Daţi-mi voie să îi salut şi eu pe cei care vă urmăresc acum, şi pe Maria, şi pe Luminiţa. Înainte de a ajunge la opinia mea pe lege, trebuie să vă spun câteva detalii, să înţeleagă ascultătorii de ce e atât de dramatică situaţia de la TVR, aşa cum spuneaţi, pentru că vorbim de vreo 700 de milioane de lei datorii…

Alina Gorghiu: Trebuie să vă spun câteva detalii, să înţeleagă ascultătorii de ce e atât de dramatică situaţia de la TVR, aşa cum spuneaţi, pentru că vorbim de vreo 700 de milioane de lei datorii, vreo 2000 şi ceva de salariaţi care au câştigat procese împotriva instituţiei, urmând, în consecinţă, executări silite în cuantum de vreo 15 milioane de euro, repet, care vor bloca total activitatea acestei instituţii, şi ca să nu mai vorbim de alte lucruri care prejudiciază activitatea TVR-ului. Nici nu mai are importanţă în acest moment cum de s-a ajuns la această situaţie, pentru că dacă ne uităm în spate, vedem un memorandum semnat în 2012 de guvernul de atunci, memorandum pe care l-am uitat foarte rapid cu toţii şi, din amânare în amânare, lucrurile au trenat trei ani de zile şi suntem astăzi în situaţia gravă pe care aţi descris-o, dar nu că ar fi TVR-ul pe patul de spital, este un pacient fără perfuzie, aflat într-o situaţie critică. Ca atare, până la lege, să ştiţi că primul pas pe care trebuie să îl facem este numirea de urgenţă a unui consiliu de administraţie, în locul celui demis în toamnă. De vreun an jumătate cerem noi, ăştia de la PNL – dar suntem opoziţia – cerem să se voteze în Parlament un nou consiliu şi se tot amână; starea asta de interimat de acum este absolut odioasă pentru toată lumea, pentru că gândiţi-vă că peste criza financiară a TVR-ului, această criză o dublăm de o criză managerială. Şi acum, să revin într-un minut la proiectul de lege, care e unul pe care l-aş descrie într-un singur cuvânt – o non-soluţie. E o iniţiativă care încearcă să modifice legea de funcţionare a SRTV şi a Radioului public şi e limpede că e o iniţiativă care nu răspunde în niciun fel nici problemelor Televiziunii Publice, pentru că o considerăm, clar, o tentativă absurdă de politizare, dar, pe deasupra, afectează, în opinia noastră, sau riscă să afecteze şi Radio România Actualităţi, o instituţie aflată într-o situaţie financiară bună; ca atare, ar strica acel măr viciat din coş, acel măr stricat ar mai strica şi mărul sănătos. Evident, a picat în Comisie. Presiunea noastră o să fie şi în plen, să fie respinsă această iniţiativă până la capăt, pentru că eu cred că nu de iniţiative aiuristice ducem lipsă acum, ci de soluţii, care soluţii trebuie gândite în paşi, pui consiliul de administraţie, după ce ai numit consiliul de administraţie, pui directorul Televiziunii, după care trebuie să vorbim de un mandat pentru acest consiliu, care, într-un interval rezonabil, nu ştiu, de o lună-două, să vină să inventarieze problemele din TVR, să propună soluţii concrete, să prezinte avantaje şi dezavantaje pentru fiecare din scenariile pe care le-ar propune şi evident că acele soluţii trebuie asumate. Nu cred că trebuie să vorbim în acest moment de insolvenţă, pentru că am da un semnal total nefericit de abandonare a TVR-ului, dar evident că nu putem să excludem varianta în care, prin insolvenţă, poate fi resuscitată Televiziunea publică.

Realizator: Poate ar trebui să explicăm mai clar ce înseamnă insolvenţa, până la urmă, pentru TVR?

Alina Gorghiu: Vă spun eu, de principiu, ce înseamnă. Legea insolvenţei asigură unei societăţi care se află într-o dificultate financiară, la un moment dat, un moment de respiro, un moment în care societatea, un interval în care societatea are posibilitatea să se redreseze din punct de vedere financiar. Numai că aici preşedintele Senatului are dreptate, trebuie modificată legislaţia. În acest moment avem două acte normative, Legea 85, care face referire la insolvenţa persoanelor juridice şi, mai precis, a societăţilor comerciale şi Ordonanţa 46, care se referă la insolvenţa autorităţilor locale, însă SRTV are şi venituri proprii şi primeşte şi subvenţii, ca atare, trebuie modificată această lege a insolvenţei, Legea 85 şi printr-un management performant, după am găsi o soluţie. Problema legislativă o rezolvăm, pentru că iniţiativa trece prin Cameră, prin Senat şi se rezolvă, însă gândiţi-vă că ulterior acestei situaţii, resursele bugetare tot la guvern sunt. Guvernul va trebui să vină cu o garanţie.

Realizator: Categoric. Dar eu v-aş întreba, unde găsiţi managementul ăsta performant şi de ce nu s-a găsit până acum?

Alina Gorghiu: Să ştiţi că sunt persoane capabile…

Alina Gorghiu: Să ştiţi că sunt persoane capabile să gestioneze soarta Televiziunii Română fără nici un fel de problemă. O aveţi pe Maria Ţoghină prin telefon sau în platou. E una dintre persoanele care, fără ezitare, ar putea să descurce hăţişurile unei astfel de instituţii, pe unde a fost, a făcut lucruri minunate…

Realizator: Deci înţeleg că Maria Ţoghină va fi propunerea PNL pentru funcţia de director al Televiziunii Române, nu? Asta spuneţi? Maria s-a roşit deja.

Alina Gorghiu: Înţelegeţi greşit. Maria sunt sigură că ar fi o persoană extraordinară, însă nu suntem în etapa în care să propunem manageri acum. În momentul acesta abia se propune consiliul de administraţie. Dar vă spuneam că aveţi la o distanţă foarte mică de dumneavoastră o persoană foarte competentă pe partea aceasta.

Realizator: Categoric. Pe de altă parte, lucrurile în Televiziune au mers din rău în mai rău şi nu înţeleg de ce nu s-a găsit omul ăsta, precum Maria Ţoghină, care să conducă, până la urmă, activitatea acolo.

Alina Gorghiu: Pentru că a fost foarte politizată instituţia şi a lipsit voinţa politică de rezolvare.

Alex Minculescu: Dnă Gorghiu, Alex Minculescu sunt. Vă adresez o întrebare pe care o s-o adresez şi invitatelor din studio. De ce a fost nevoie ca Televiziunea Română să acumuleze datoria aceasta mare, ca modificarea Legii 41 să se pună în discuţie abia acum? Pentru că oricum ar trebui aduse nişte modificări, având în vedere că nu se mai funcţionează în parametrii în care se funcţiona acum, câţi ani, dnă Gorghiu? 20 de ani, cred că a fost modificată şi pusă în practică această lege. De ce a fost nevoie de posibilul faliment sau posibila distrugere a Televiziunii publice pentru a se pune în discuţie acest subiect?

Alina Gorghiu: Modificarea Legii 41 de funcţionare a TVR nu are legătură cu insolvenţa. Ce propune acum ca modificare deputatul sau senatorul de la PSD, domnul Severin, nu are nici în clin, nici în mânecă cu dorinţa de resuscitare a Televiziunii publice. Altfel, vreau să vă spun că discuţia la nivel public s-a tot purtat. Acum trei ani de zile, repet, în 2012 – dacă vă aduceţi aminte, a existat un memorandum semnat de Guvernul Ponta şi conducerea TVR, în care erau la liniuţă trecute toate variantele, de fapt, toţi paşii erau inventariaţi, cei care urmează să fie făcuţi atât de conducere, cât şi de guvern, pentru a se putea da un nou start acestei instituţii. Din păcate, nu mă întrebaţi care au fost motivele sau cauzele care au împiedicat implementarea acestui memorandum din partea Guvernului Ponta, dar nu s-a rezolvat absolut nimic. Nici unul din angajamentele din acel memorandum – şi asta spun şi cei din TVR, asta spun şi cei din guvern, asta spune şi Parlamentul – n-au fost puşi în aplicare, iar costul acestei inacţiuni din trecut este uriaş. Eu nu vreau să arăt cu degetul spre unul sau spre altul, e nerelevant cine a greşit. Important este că închiderea TVR acum ar fi un lucru inacceptabil şi eu, cel puţin şi partidul pe care-l conduc ne opunem categoric unei astfel de variante, dar cred că imperativul este să găsim nişte soluţii legislative şi guvernamentale ca Televiziunea publică să fie salvată. Genul acesta de modificare legislativă a Legii 41/1994 nu vine cu nimic. Vine cu crearea încă unei funcţii. Să nu uităm că la TVR vorbim de lucruri grave, vorbim de lipsă de reformă, vorbim de căpuşare, vorbim de neajustare a unor parametri la criterii de eficienţă managerială. Sunt foarte multe lucruri pe care un viitor board, un viitor consiliu de administraţie şi un manager vor trebui să le rezolve.

Alex Minculescu: Concluzionând, din punctul dumneavoastră de vedere, primul pas ar fi numirea unui nou consiliu de administraţie care să găsească soluţiile.

Alina Gorghiu: Sper ca săptămâna viitoare să reuşim.

Alex Minculescu: Şi dacă nu se va întâmpla acest lucru?

Alina Gorghiu: Suntem pe ultima sută de metri. În mod normal, săptămâna viitoare, în Comisiile de cultură se audiază propunerile venite din partea partidelor, din partea Televiziunii, Guvern, Preşedinţie ş.a.m.d., după care se trece la vot în plenul reunit. Eu nu cred că va fi o problemă. S-a amânat suficient de mult această numire a noului consiliu, încât mă face să cred că nimeni nu-şi mai poate asuma această povară a unei alte amânări.

Realizator: Acuma, ştiţi cum e: milă-mi e de tine, dar mai milă mi-e de mine. Înţeleg, aşa, din ce spuneţi dumneavoastră, că modificarea asta propusă de domnul Severin nu e nicidecum perfuzie pentru TVR, e, aşa, un fel de tratament ulterior, să zicem.

Alina Gorghiu: Eu o cataloghez ca o tentativă absurdă de politizare. Nu rezolvă nimic. Mai creezi o funcţie. Punct. Nimic mai mult.

Realizator: Ok. Şi cu ce mă afectează chestia asta, ca şi Radio, care mă ţin bine încă pe picioare?

Alina Gorghiu: Vă afectează pentru că a comasa SRTV-ul cu RRA-ul înseamnă …

Realizator: Vai de capul meu, dar nici n-am vorbit despre aşa ceva. Doamna Gorghiu, vă rog frumos să nu…

Alina Gorghiu: Nu dumneavoastră, dar uitaţi-vă la iniţiativa legislativă, uitaţi-vă, să vedeţi cam ce propuneţi.

Realizator: Dar încă se mai ia în calcul o astfel de variantă? Că am crezut că s-a depăşit momentul ăsta.

Alina Gorghiu: Eu vă spun că o variantă de genul acesteia nu doar că este exclusă, în opinia mea, dar nu cred că mai putem vorbi despre această modificare legislativă da capo al fine, adică ar trebui să o trecem pe linie moartă, să votăm mai repede respingerea şi să ne facem că înţelegem că lucrurile sunt atât de grave la TVR, încât interesele unuia sau altuia din Parlament sunt nerelevante în raport cu interesul acestei instituţii.

Realizator: O fi şi aici acelaşi principiu, să moară şi capra vecinului. Dacă mie nu îmi e bine, hai să îţi dau şi ţie în cap.

Alina Gorghiu: Sau mai are vreun prieten pe acolo pe care trebuie să îl numească director general sau preşedinte al TVR-ului, că asta e, toţi avem prieteni peste tot, dar nu trebuie să ni-i punem prin instituţii publice neapărat.

Realizator: Bine, acuma e mult mai bine, în varianta nouă, că dacă avem mai mulţi prieteni, ni-i rezolvăm pe toţi, până la urmă, că şi PDG-ul, precum râma, s-a multiplicat în varianta domnului Severin, din unul se făcură doi – şi preşedinte, şi director general.

Alina Gorghiu: Vedeţi de ce nu merită să discutăm această iniţiativă, aceasta trebuie respinsă categoric. /…/

Realizator: Dar până la urmă, în Comisia aia pentru cultură scorul a fost foarte strâns, înţeleg.

Alina Gorghiu: A fost foarte strâns şi surprinzător a picat iniţiativa şi am să vă spun de ce – e o iniţiativă care aparţine PSD-ului şi dumneavoastră ştiţi aritmetica parlamentară; e foarte greu să crezi că un proiect al PSD-ului pică în comisii. A reuşit să pice. Nu sunt la fel de sigură că în plen nu se vor face mari presiuni să treacă propunerea legislativă, dar va ieşi un tam-tam destul de mare, va fi o discuţie şi o dezbatere cât se poate de serioasă despre direcţia în care vrem să /…/

Alex Minculescu: Oricum a ieşit un tam-tam foarte mare, pentru că se pune în discuţie acest aspect într-un an electoral şi a fost şi această problemă, atinsă de nenumărate ori, dacă era cazul sau nu să discutăm în 2016 despre modificarea Legii 41 sau despre funcţionarea celor două instituţii, una care se ţine pe picioare, cum spunea Mihaela, alta care este în pragul dezastrului, ca să nu spunem mai mult.

Alina Gorghiu: De acord cu dumneavoastră, însă şi aici trebuie să fiu corectă până la capăt. Dacă nu discutăm despre situaţia TVR-ului în acest moment, lucru pe care trebuia să îl facem cu mulţi ani înainte şi de-a lungul vremii, sau gândiţi-vă numai la aspectul acelor peste 2.500 de salariaţi – salariile lor, de exemplu, în acest moment, nu mai pot fi plătite, iar utilităţile ar putea fi sistate începând cu aprilie. Asta înseamnă, categoric, direcţia pe care nu ne-o dorim pentru Televiziunea publică. Deci sunt aspecte care ţin de ordin administrativ, birocratic, pe care trebuie să le luăm în calcul atunci când abordăm un subiect sau altul.

Realizator: Doamnelor, să ştiţi că puteţi să interveniţi oricând în emisiune, dacă aveţi să îi adresaţi întrebări doamnei Gorghiu, o puteţi face. Ce să zic, să vă cer un pronostic, aşa, ce se va întâmpla în plen? Ce credeţi că se va întâmpla, până la urmă?

Alina Gorghiu: Eu sunt o optimistă incurabilă, să ştiţi. O să constataţi de-a lungul vremii. Eu sper ca această iniţiativă va fi respinsă de plen, motiv pentru care vom discuta în continuare despre TVR, dar în termeni de soluţii şi măsuri pentru salvarea TVR, nu pentru birocratizarea ei mai mult decât e cazul.

Realizator: Noi, de altfel, am invitat chiar pe iniţiatorul acestei propuneri de modificare a legii, pe domnul Georgică Severin, nu a dorit să vină, nu a dorit să comenteze, nu a dorit să vină nimeni de la PSD, deocamdată. Invitaţia e oricum deschisă, dacă cineva ne ascultă, poate interveni oricând. Vă mulţumesc foarte mult pentru intervenţie. A fost prin telefon doamna Alina Gorghiu, deputat şi copreşedinte PNL. Da, Maria Ţoghină?

Maria Ţoghină: Mulţumesc, am fost surprinsă de ideea lansată de doamna Gorghiu. Prezenţa mea aici nu este legată în vreun fel de ceea ce…

Realizator: Putem să dăm o ştire, aşa, pe surse?

Maria Ţoghină: Nu, eu nu cred că putem să dăm o ştire, aşa, pe surse, pentru că lucrurile sunt cu totul altfel, expertiza mea este în primul rând legată de Serviciul Public de Radiodifuziune, nu am fost niciodată întrebată în legătură cu ce se întâmplă la Televiziune şi atunci…

Realizator: Nu te căuta nimeni atunci să îţi spună.

Maria Ţoghină: Am un bun obicei de a nu mă băga în seamă cu tot dinadinsul, pentru că eu cred foarte mult că omul potrivit la locul potrivit este de fapt soluţia succesului în orice domeniu. Cu tristeţe vreau să vă spun că discutăm oarecum detaşat despre ceea ce se întâmplă la Televiziune. Se amestecă lucrurile şi, din nefericire, se amestecă lucrurile pentru că a fost lansată o iniţiativă de modificare a Legii 41, pe un subiect care este mult mai arzător şi anume, situaţia gravă în care se află Televiziunea publică. Poate că lucrurile ar fi trebuit să nu fie în nici un fel amestecate. Pentru că suportă discuţii diferite şi soluţii diferite. Despre Legea 41 discutam mai devreme cu un coleg şi ne aminteam cu toţii că Legea 41 nu a fost şi nu este o lege rea. Este, poate, o lege care ar trebui să primească o împrospătare.

Realizator: Un refresh.

Maria Ţoghină: Dar a fost un concept, gândit la momentul respectiv, cu specialişti în radio şi televiziune din România, din UE, şi cu decidentul politic. Dacă vrem să reîmprospătăm statutul celor două instituţii, o putem face stând cu toţii la masă, beneficiind de expertiza UE, beneficiind de experienţa celor de la radio şi televiziune şi să gândim un nou concept de funcţionare al celor două servicii, dar unul nou. Nu să cârpim. Aceasta este opinia mea. Pe de o parte. Pe de altă parte, a amesteca modificarea legii cu o soluţie pur economică, ce ar trebui să vizeze Televiziunea Română…

Realizator: Nu are nici un rost.

Maria Ţoghină: … face rău în principiu, pentru că naşte pasiuni mari. De exemplu, ne vedem puşi în opoziţie faţă de propriii noştri colegi. E normal, întotdeauna îţi doreşti să îţi fie ţie bine. Şi dintr-o dată, când ne gândim la noi, spunem, domnule, la noi lucrurile nu funcţionează atât de rău, funcţionează chiar bine. Ştim de ce funcţionează bine la Radio România lucrurile, ştim, pentru că în ultimii zece ani noi ne-am redus numărul de angajaţi, ne-am dimensionat cheltuielile la nivelul veniturilor…

Realizator: Am mai închis robinetele pe ici, pe colo.

Maria Ţoghină: Exact. Şi amestecul acesta continuu, de fapt, ne face să ne gândim: dar dacă oricum nu contează, noi de ce nu am cheltuit fără număr?

Realizator: De ce nu am trăit şi noi bine până acum, nu?

Alex Minculescu: Bun, ştim părerea PSD, având în vedere că ei sunt iniţiatorii. PNL şi-a exprimat un punct de vedere. Din punct de vedere al UNPR, doamnă deputat Luminiţa Adam, ce se întâmplă acolo, la dumneavoastră în partid? Cum se văd lucrurile? Este necesară modificarea Legii 41? Trebuie pusă într-o dezbatere publică?

Luminiţa Adam: Din punctul meu de vedere, ar trebui desfăcute lucrurile foarte clar, adică, una este încercarea de salvare a Televiziunii Române şi alta este o modificare legislativă. Deci, legea există, din opinia mea, este veche, ar trebui modificată, ar trebui adaptată zilelor în care trăim, faptului că societatea a evoluat.

Alex Minculescu: Erei digitale, până la urmă.

Luminiţa Adam: Exact, exact, exact. Totuşi, vorbim despre o lege din 1994, au trecut 22 de ani.

Alex Minculescu: Clar.

Luminiţa Adam: Dacă, iarăşi, mă gândesc că se impune, dar chiar se impune o lege a audiovizualului foarte bine făcută şi adaptată noilor condiţii. Noi nu avem, cel puţin eu nu cred că avem o lege în acest fel. Ar trebui adusă toată lumea la masă, şi Televiziune, şi Radio, şi reprezentanţi ai societăţii civile, şi clasă politică şi toţi ar trebui să ajungă la concluzia că nu se mai poate aşa, că trebuie să modificăm şi trebuie să modificăm în bine. Faptul că situaţia de la Televiziunea Română a ajuns acum într-o stare cronică, că eu aşa o văd, dacă tot vorbim de boală, bolnav, perfuzie – mă scuzaţi, dar noi am lăsat-o să se cronicizeze. Adică nici unul din actorii politici principali nu au făcut ceva.

Alex Minculescu: Exact asta am spus ceva mai devreme. De ce acum s-a ajuns, când boala s-a împrăştiat?

Luminiţa Adam: Exact. S-a ajuns într-o stare cronică. L-am auzit pe dl preşedinte al Senatului, dl Tăriceanu, vorbind: e nevoie de insolvenţă, dar să nu se ajungă la faliment. Mă iertaţi, eu sunt jurist, eu ştiu că în momentul în care nu reuşeşti să te redresezi în urma procedurii de insolvenţă, automat ajungi la faliment. Eu nu ştiu cum dânsul poate, cel puţin aşa, la nivel juridic, să despartă cele două noţiuni? Şi ştiţi ce mă surprinde cel mai tare şi mă doare foarte tare, în acelaşi timp? Nimeni nu vorbeşte de valorile culturale pe care le deţine Televiziunea Română. Nimeni nu vorbeşte de arhiva pe care o deţine Televiziunea Română. Din punctul meu de vedere, Televiziunea Română este parte a istoriei poporului român, parte a istoriei de care nu avem voie să ne batem joc. Copiii noştri, cei care vin după noi, au nevoie de mărturia vie…

Luminiţa Adam: Copiii noştri, cei care vin după noi, au nevoie de mărturia vie a ceea ce s-a întâmplat cu ţara asta, cu poporul ăsta. Vorbim de modificări, vorbim de bani, vorbim de falimente şi uităm esenţa, uităm valoarea, uităm faptul că suntem români şi avem nevoie de această televiziune naţională. Eu, iarăşi, n-am văzut în proiectul de lege, dar poate că n-am reuşit eu să văd suficient de bine, că se leagă televiziunea de radio, nu, sunt tratate absolut diferit, adică, spun: „în cazul Radio”, „în cazul TV”, deci haideţi să nu creăm false probleme, haideţi să vedem problemele reale şi să încercăm să le rezolvăm pe acestea. Or, problema reală este managementul. Se spune, a, a fost politizată. Bine, şi cine ne dă garanţia că nu va urma să fie politizată? Adică, am pus noi acum, ne-am aşezat toţi lamasă şi am spus, gata, din punctul ăsta de vedere, din momentul ăsta, nu mai politizăm televiziunea? Nu, nici vorbă. Ne batem în declaraţii, ne batem în idei, dar nimeni nu vine cu un plan concret de redresare.

Alex Minculescu: Din punctul dvs de vedere, credeţi că această propunere a co-preşedintelui PNL Alina Gorghiu, ca acest nou consiliu de admnistraţie, o dată numit, să găsească soluţii, este o variantă de viitor sau mai trebuie adăugat ceva acestui consiliu de administraţie?

Luminiţa Adam: Păi, acest consiliu de administraţie nu e şi el tot politizat? Propunerile nu vin tot de la partidele politice? Deci, în aceeaşi situaţie…

Realizator: Şi atunci o soluţie mai bună poate ar fi să iasă parlamentul din tot triunghiul acesta?

Luminiţa Adam: O soluţie mai bună ar fi, aşa o văd eu în momentul ăsta, să se facă un concurs de proiecte, să vină un manager adevărat şi să prezinte un proiect, şi să vină doi, să vină zece şi să-l prezinte public şi să hotărâm împreună asupra unui proiect, dar a unui proiect real şi sustenabil. Pun iarăşi o întrebare, poate uşor retorică: Curtea de Conturi a ajuns la Televiziunea Română, şi dacă a ajuns, a făcut şi raport, şi raportul ăla a fost prezentat, a fost luat de cineva în calcul? Nu ştiu, întreb.

Alex Minculescu: Nu ştiu dacă au fost locuri de parcare disponibile de-a lungul anilor…

Realizator: Nu că nu vrem să vă răspundem la chestiunea asta, dar acum vreau să ne întoarcem la propunerea asta pe care aţi avansat-o, care de altfel înţeleg că este şi în proiectul ăsta de modificare a legii pe care l-a făcut domnul Severin. Deci, sunteţi de acord cu defalcarea asta, să fie un director general care să fie pus în funcţie în urma unui concurs de proiecte şi să rămână preşedintele numit de către Consiliul de administraţie sau vreţi a parlamentul să extragă din toată formula asta şi să aducem atunci un manager pe care să-l plătim bine, gras, şi să facă în instituţia cu pricina ce-l taie capul, să conducă performant?

Luminiţa Adam: Povestea asta cu managerul plătit bine, gras, eu vreau s-o exclud din start. Gata, nu, bine, gras, de unde? Adică, aducem pe cineva, îi dăm nişte bani în contextul în care noi nu avem bani pentru utilităţi şi pentru salarii. Nu, asta mi se pare de neacceptat. Nu. Aş vrea un dialog al tuturor pe lucruri absolut concrete, asta vă spuneam, să vină şi să se prezinte proiecte. Da, un factor important este managerul dintr-o instituţie. Iar eu cred că dvs aţi reuşit să aveţi altă soartă decât a Televiziunii Române pentru că aţi avut un management bun.

Alex Minculescu: Şi noi am folosit aceeaşi lege, adică am funcţionat sub aceeaşi lege faţă de /…/

Luminiţa Adam: Ca şi în orice gospodărie, dădeam exemplu la un moment dat, nu ştiu, foarte aplicat şi foarte din viaţa reală. O gospodină are un pui, o altă gospodină are un pui. Una ştie să facă friptură şi l-a mâncat într-o zi, cealaltă ştie să facă şi ciorbă, ştie să facă şi o tocăniţă şi ştie din aceeaşi resursă să rezolve mai multe lucruri.

Realizator: E adevărat. Pe de altă parte, în varianta asta a domnului Severin, directorul, chiar dacă este unul supercompetent şi a venit cu un super proiect de management, la o adică, dacă calcă pe bec sau face ceva ce nu convine politicului este dat jos imediat, cu tot proiectul lui de management şi cu toată performanţa lui. Deci, mi se pare că problema asta a politizării nu prea se rezolvă nici în varianta asta cu două capete.

Luminiţa Adam: Păi, problema politizării nu se rezolvă nici într-un capăt, nici într-un altul…

Realizator: Decât dacă numai se retrage parlamentul definitiv, asta vroiam să zic…

Maria Ţoghină: Nu… Dacă-mi permiteţi, opinia mea este uşor diferită. Cred că parlamentul trebuie să aibă control asupra serviciilor publice de media. Până la urmă, parlamentul este reprezentantul poporului prin vot direct.

Realizator: Dar până unde poate merge cu controlul ăsta?

Maria Ţoghină: Problema nu este până unde poate merge, problema este de exercitare a controlului inclusiv prin numirea membrilor Consiliului de administraţie. În opinia mea…

Realizator: Asta a făcut-o, de fiecare dată.

Maria Ţoghină: Nu, în opinia mea, problema este de calitatea oamenilor desemnaţi acolo. Ne oprim întotdeauna şi spunem că dacă parlamentul a numit nişte oameni, a politizat. Politizarea nu înseamnă că desemnezi nişte oameni acolo, şi este o problemă, din punctul meu de vedere, falsă şi se creează confuzie. Eu, de exemplu, am fost desemnată iniţial preşedinte director general şi membru al Consiliului de administraţie din partea PNL. Nu am fost niciodată membru de partid, nu am avut carnet de partid şi nu mi-a cerut nimeni să acţionez politic în mandatul pe care l-am avut. Până la urmă, ţine totul de calitatea omului pe care îl trimiţi acolo.

Realizator: Da, să nu-şi mai pună din neamuri, rude, prieteni… sau să-şi pună şi neamuri, rude, prieteni, în condiţiile în care oamenii ăia sunt superbuni pe ceva.

Maria Ţoghină: Până la urmă, nicăieri în lege nu se spune că cel care este desemnat în Consiliul de administraţie este trimisul vreunui partid sau vreunei instituţii în conducerea celor două instituţii. El este desemnat, iar votul îl primeşte din partea întregului parlament al României. El acolo acţionează în interes public. Că a fost desemnat de o forţă politică sau alta ţine strict de calitatea lui de profesionist în a-şi menţine independenţa şi spiritul critic şi în a acţiona în interesul publicului ca parte a conducerii unui serviciu public de media.

Alex Minculescu: Bine, de multe ori se amestecă lucrurile, numirea politică nu înseamnă şi schimbarea politicii editoriale. Adică, dacă sunt numit de partidul X, eu, în calitate de preşedinte director general, voi face toată politica editorială ca să-l apăr sau să-l disculp în faţa…

Maria Ţoghină: Exact. Exact asta vă spuneam…

Alex Minculescu: Lumea asta spune, în stradă asta se aude.

Maria Ţoghină: Nu se aude asta, sunt nişte voci care încearcă să creeze această aparenţă, ceea ce nu este adevărat. Consiliul de administraţie nu are pârghie editorială, Consiliul de administraţie aprobă strategia editorială.

Alex Minculescu: Păi, e bine de explicat lucrul acesta pentru că oamenii simpli nu-l cunosc.

Maria Ţoghină: Consiliul de administraţie discută strategii editoriale şi aprobă grile. În momentul în care dvs vă aflaţi acum la microfon, nu v-a spus nici un consiliu de administraţie ce trebuie să spuneţi în faţa microfonului, sunteţi profesionist, spuneţi ceea ce consideraţi că trebuie spus în interes public şi vă asumaţi…

Alex Minculescu: Şi nici nu s-a întâmplat până acum.

Maria Ţoghină: Iar dacă aţi greşit sau dacă cineva are o suspiciune, există instrumente interne ale profesioniştilor, Consiliul de onoare, care poate să analizeze dacă v-aţi încălcat dvs sau nu atribuţiile şi deontologia profesională.

Realizator: Aşadar, eu înţeleg că până la urmă problema trebuie rezolvată tot acolo, în sânul partidului, partidul să aibă grijă pe cine…

Maria Ţoghină: Iarăşi ne gândim, în sânul partidului… Nu există în sânul partidului, întotdeauna vorbim despre oameni şi niciodată în Legea 41 nu veţi găsi exprimarea „partid”, acolo se vorbeşte despre grupurile parlamentare, deci discutăm despre Parlamentul României, grupurile parlamentare şi membrii unui consiliu de administraţie.

Realizator: Oamenii ăştia ar trebui să lase orice la o parte şi să privească problema foarte serios atunci când numesc un om din partea lor în consiliul de administraţie.

Maria Ţoghină: De fapt, aceasta este cui dau încrederea pe care şi eu la rândul meu o am de la cetăţeni, trimit un om profesionist acolo, care să poată să ia măsurile care trebuie. În momentul de faţă, numim un consiliu de administraţie la Televiziunea Română, dacă acel consiliu de administraţie nu va fi format din oameni profesionişti dispuşi să-şi asume şi alte măsuri, pentru că au fost şi alte consilii de administraţie, nu e simplu să iei măsuri, să-ţi asumi, dar asta trebuie să faci când eşti în consiliul de administraţie.

Realizator: Dar până acum n-a dat nimeni socoteală de-a lungul timpului de nimic, nici un membru din consiliul de administraţie, nici un preşedinte de la Televiziune, toţi stau liniştiţi şi nici măcar unul dintre ei să fie la emisiune şi măcar să încerce să dea o explicaţie.

Alex Minculescu: Bine, e foarte important ce a spus doamna deputat Adam, Curtea de Conturi n-a găsit loc de parcare liber la TVR în decursul anilor, până la urmă? Sau parlamentul n-a pus în discuţie faptul că zi de zi, pas de pas s-au adăugat tot felul de datorii?

Realizator: Eu înţeleg că s-au mai făcut şi acolo niscaiva controale şi verificări, dar cu ce rezultate…

Luminiţa Adam: Exact. Şi rezultatele… Bun, am făcut un control şi după aceea ce exact s-a întâmplat? L-am făcut şi gata, l-am luat acasă şi am fost fericit că am ajuns?

Realizator: Poate că ar trebui să vorbim puţin şi despre taxa Radio-TV.

Maria Ţoghină: Eu zic că poate ar trebui să vorbim puţin şi despre responsabilitatea care-ţi revine în calitate de administrator înainte de taxă, pentru că foarte multă lume priveşte apartenenţa la consiliul de administraţie ca o chestiune care nu incumbă nici un fel de responsabilitate. Eu cred că la nivelul unui consiliu de adminitraţie, nu eşti chemat acolo ca să te ocupi de problemele personale ale cunoscuţilor tăi, problemele personale ale apropiaţilor tăi, ci eşti chemat să te ocupi de administrarea unei societăţi, care presupune o responsabilitate. Cred că în momentul în care eşti un administrator – fie el preşedinte-director general, fie el membru simplu – şi vezi că societatea are 1 leu datorie, pricipala ta preocupare ar trebui să fie cum fac ca acel leu să devină zero sau cel puţin să nu se transforme în 1,25 lei. Or, de astfel de oameni ai nevoie într-un consiliu de administraţie, să privescă situaţii economice foarte atent, să fie mai puţin atenţi la a monitoriza cine este invitat într-o emisiune, despre ce se vorbeşte într-o emisiune, ce vedetă mai prinde un proiect la televiziune şi să se uite mai mult pe situaţiile economice şi să dispună măsuri care să restrângă cheltuielile la nivelul veniturilor. În momentul în care au existat primele dezechilibre între venituri şi cheltuieli trebuia acţionat imediat, pentru că de la 1 milion de euro într-un răstimp foarte scurt se fac două şi într-un an de zile ajungi la 10 milioane de euro…

Realizator: Şi după aceea nu mai contează…

Maria Ţoghină: Şi după aceea nu mai contează…

Alex Minculescu: Pe de altă parte, salariile în Televiziunea Publică – se ştie foarte bine – sunt mari, nu sunt salarii mici…

Maria Ţoghină: Salariile din Televiziunea Română sunt mari sau sunt mici, depinde cum priveşti. Dacă te uiţi la piaţa media, la cum sunt salariile din domeniul televiziunii, sunt nişte salarii rezonabile. Nu poţi să-i plăteşti…

Realizator: Da, depinde la ce te raportezi.

Maria Ţoghină: Acum, problema a fost…

Alex Minculescu: Evident, dar lumea întotdeauna a crezut că televiziunea are o găină cu ouă de aur…

Maria Ţoghină: Nu, problema a fost alta, că la Televiziunea Română în momentul în care s-a negociat un contract colectiv de muncă, managementul de atunci a acceptat indexarea salariilor cu rata inflaţiei. Când tu nu ai venituri ca să aprobi acest lucru, este cel puţin inconştienţă managerială să semnezi un astfel de contract colectiv de muncă. Sigur că sindicatele au fost fericite, dar eu cred că au fost fericite pe termen scurt, pentru că şi liderul de sindicat…

Alex Minculescu: Iată ce se întâmplă acum, sunt total nefericite…

Luminiţa Adam: Păi vedeţi? Ajungem exact la ce spuneam eu, este nevoie de un manager.

Maria Ţoghină: Exact.

Luminiţa Adam: Eu nu contest, poate există oameni de cultură nemaipomeniţi, însă trebuie să fii un bun manager, aici este pur şi simplu…

Maria Ţoghină: În primul rând, un bun administrator.

Luminiţa Adam: Exact, o problemă de administraţie este să ştii cum să transformi această televiziune într-un lucru profitabil. Or, mie mi se pare că este foarte uşor să faci asta, important este să vrei…

Maria Ţoghină: Şi legea actuală permite acest lucru. Nu ai nevoie neapărat să schimbi pe repede înainte o lege ca să faci lucrul acesta.

Realizator: Şi momentul este foarte prost ales, pentru că sunt unii care spun că ce-a sărit aşa Radioul în aer, că nu se întâmplă nimic cu Radioul. Păi da, dar în momentul ăsta în care tu legi numele Radioului de soarta Televiziunii cumva şi o faci în an electoral, când vrei să schimbi pe repede înainte o lege, nu este cel mai bun moment şi atunci, evident că Radioul reacţionează, nu? Nimeni nu zice, nu cred că există profesionist din Radio România care să nu fie de acord cu ideea că orice lege este perfectibilă şi că şi legea aceasta din ’94 merită schimbată. În primul rând avem social media, deci trebuie clar să apară în noua lege, dar nu acum, fraţilor…

Maria Ţoghină: Iertaţi-mă, legea nu vă opreşte, legea nu vă îngrădeşte, legea nu a îngrădit Radioul să se dezvolte. Primele dezvoltări pe internet s-au făcut în anii 2005, 2006 şi chiar mai devreme şi de atunci internetul, componentă de social media, s-a dezvoltat la Radio România. Legea nu te opreşte. Şi în momentul de faţă nu discutăm…

Realizator: E adevărat, dar poate ar trebui reglementată într-un fel şi chestiunea asta, dar nu acum, nu în an electoral şi trebuie să stăm să facem…

Maria Ţoghină: Dar nu este arzător, în momentul de faţă înţeleg că arde cămaşa pe noi pentru Televiziune…

Realizator: Care în nici un caz nu se /…/ cu modificarea legii.

Alex Minculescu: Ştergerea datoriei ar fi o variantă din punctul dumneavoastră de vedere?

Maria Ţoghină: Principial vorbind, poate fi o soluţie, dar nu ştiu cât ar fi de onest, pentru că au fost şi alte societăţi care s-au aflat într-o astfel de situaţie şi n-au fost atât de norocoase…

Realizator: Şi dacă ţin eu bine minte, le-am mai preluat şi noi datoriile şi le-am plătit la un moment dat.

Luminiţa Adam: Şi ne garantează cineva că peste un an de zile nu vom ajunge în aceeaşi situaţie?
-: Absolut nimeni.

Alex Minculescu: Alţii au venit şi au spus să aplicăm modelul grecesc, o închidem astăzi şi o redeschidem mâine.

Realizator: Pentru că tot a venit vorba de cultură, vorbim cu un om din sfera asta, domnul Ion Bogdan Lefter, critic, profesor de literatură şi analist politic. Bună-ziua, bine aţi venit în comunitate!

Ioan Bogdan Lefter: Bună-ziua!

Realizator: Ce spuneţi, dle Lefter, de legea asta, 41, în varianta dlui deputat PSD? Salvează Televiziunea de la moarte sau ne pune şi pe noi pe butuci sau face ea ceva?

Ioan Bogdan Lefter: Ascultându-vă, în minutele de dinainte, nu am făcut decât să constat şi eu, cum constatăm cu toţii, că în jurul Televiziunii, că, într-adevăr, subiectul şi problema o constituie Televiziunea Română, nu instituţia Radioului public, tema Televiziunii Române e, de fapt, un ghem încâlcit de subiecte, de teme, de probleme şi e inevitabil ca într-o discuţie să intervină pe rând, să ajungem pe rând la toate aceste faţete ale unei situaţii extrem de complicate, la care s-a ajuns progresiv, de la un moment dat, într-adevăr, în ritm accelerat, până într-o fază, cea actuală, în care e foarte greu de decis ce anume este de făcut. Nu se poate scoate Televiziunea din fundătura teribilă în care se află decât în urma unei, cum se spune, decizii politice foarte ferme şi, într-adevăr, asumate cu calm, nu într-o atmosferă inevitabil tensionată, tulbure, preelectorală. „Anexarea” – pun ghilimele /…/ – a Radioului public la această problematică a Televiziunii Române cred că e o foarte proastă idee, abuzivă şi cineva trebuie să intervină, nu nepărat instituţia Radioului ca atare, care sigur că e în legitimă apărare, e absolut legitim să explice de ce nu e bine aşa, dar ar trebui şi pe o suprafaţă mai largă, general socială, instituţională, societate civilă şi apoi, şi din rândurile clasei politice ar trebui adunate, adăugate contrareacţii la această idee, care a venit, i-a venit cuiva şi nu trebuie acceptată ca o soluţie improvizată şi care nu face decât să mute problemele cuiva sau să le extindă şi în ograda altcuiva.

Realizator: Ca om de cultură ce vă aflaţi, am şi eu o întrebare. Unii spun despre taxa asta radio-tv că este discriminatorie şi abuzivă, fiind obligaţi să achite un serviciu care nu le satisface exigenţele. Deci eu am, aşa, o mare problemă cu expresia asta, „nu le satisface exigenţele”. Care exigenţe? Televiziunea Română şi Radioul public cred că sunt singurele instituţii media care nu s-au tabloidizat, după părerea mea. Deci sunt televiziuni de ştiri care acum funcţionează în format tabloid. Deci suntem singurii care nu ne-am…

Maria Ţoghină: A existat la un moment dat tentaţia Televiziunii publice de a copia televiziunile private. A existat la un moment dat.

Realizator: Le-a trecut, la un moment dat…

Maria Ţoghină: Folosim la un moment dat. A avut o perioadă în care – şi de aici, probabil, a rămas această expresie, că nu satisface exigenţele.

Realizator: Nu ştiu care exigenţe, pentru că mie mi se pare suficient să plăteşti o taxă radio-tv tocmai pentru a nu cădea în păcatul ăsta, pentru a nu abdica de la misiunea pe care o ai, până la urmă.

Ioan Bogdan Lefter: Vedeţi, aceasta este numai una dintre subtemele despre care vorbeam şi care stau încâlcite în ghemul mare de probleme din jurul Televizunii Române, subiectul taxei. Sigur, există şi taxă radio şi poate fi discutată problema acestui tip de taxe şi pentru instituţia Radioului, unde însă nu există presiunea şi tensiunea din jurul discuţiei despre soarta Televiziunii Române, în aşa hal înglodată în datorii. Aici se pot aduce argumente diverse şi iarăşi, e un subiect pe care trebuie luate nişte decizii prin voinţă politică, prin asumare de voinţă politică, dar la capătul unui proces mai larg de consultare şi în regim de înţelegere, cum se spune, în sistemele politice bipartite, bipartizană, deci cu un cvasiconsens politic, nu la iniţiativa cuiva, care spune: hai să o facem aşa, hai să rezolvăm aşa. Se poate argumenta şi faptul că e nevoie de o asemenea taxă, se poate argumenta şi în sens invers, că se pot găsi alte modalităţi de finanţare a acestor servicii publice şi alte servicii publice, nu cele mediatice, sunt finanţate direct de la buget. Avem nevoie de poliţie, avem nevoie de, ştiu eu, administrarea drumurilor şi aşa mai departe. Unele dintre aceste servicii sunt pretext pentru instituirea unor taxe speciale, după care urmează discuţii şi polemici – dar unde s-au dus banii taxei suplimentare pe, nu ştiu, acciză suplimentară la combustibil, s-au dus sau nu la autostrăzi? La urma urmei, sistemul de taxare…

Maria Ţoghină: Să ştiţi că la Radio se vede unde se duc banii.

Realizator: Foarte clar.

Ioan Bogdan Lefter: Cred că se poate arăta lucrul ăsta, dar în acelaşi timp, se pot aduce şi argumente. Încerc să fiu cât de obiectiv se poate şi nu exprim o opţiune pentru una sau alta dintre variante, dar argumentele pot fi raţionale şi într-un sens, şi în celălalt. De pildă, un argument poate fi acela că nu toată lumea beneficiază de aceste servicii. Alt argument poate fi acela că deşi se taxează populaţia pentru nişte servicii, cum aţi spus mai devreme, non-comerciale, non-comercialiste, care să rămână neatinse de stereotipiile tabloidizării şi aşa mai departe, totuşi, a rămas deschisă şi posibilitatea ca aceste servicii publice să apeleze la publicitatea comercială.

Realizator: E adevărat, dar aici ne învârtim în cerc. Publicitatea asta vine, e adevărat, dar, cum să spun, vine dacă faci rabat de la calitate, de cele mai multe ori, pentru că ştim care sunt emisiunile cele mai…

Ioan Bogdan Lefter: Nu e chiar aşa, că dacă ar fi aşa…

Realizator: … audiate în ziua de astăzi.

Ioan Bogdan Lefter: Dacă ar fi aşa, atunci nu am mai avea televiziuni comerciale cu tendinţe tabloide, căci ar constata că primesc maximum de publicitate dacă fac programe de calitate.

Realizator: Păi nu, asta spun şi eu. Deci e invers, faci programe de calitate, nu prea îţi vine, nu prea faci audienţă…

Ioan Bogdan Lefter: Exact.

Realizator: Nu prea îţi vin publicitari.

Ioan Bogdan Lefter: În concluzie, pe acest segment scurt şi doar foarte parţial al discuţiei, concluzia este: sau ai o taxă acoperitoare, fără să mai laşi posibilitatea atragerii de publicitate, deci măreşti taxa, sau laşi respectivele servicii publice mediatice să se mişte şovăitor, inconsecvent, în zig-zag, când cu argumentul ca primesc de la public o taxă pentru a face calitate mediatică, dar şi pe de altă parte obligându-le să facă unele concesii gustului public, tabloidismului pentru a putea obţine publicitate.

Alex Minculescu: Domnule Lefter, sunteţi şi analist politic, haideţi să creăm împreună un scenariu, mai ales că avem în studioul Bucureşti FM în comunitate astăzi şi un deputat, vorbim de Luminiţa Adam, deputat UNPR şi purtător de cuvânt al partidului. Pe scurt, în 30 de secunde, cum vedeţi lucrurile din punct de vedere politic? Pentru că se va vota, parlamentul va ţine seamă de aceste propuneri, nici una până acum foarte concretă, dacă va pica sau dacă va trece, nu se vor acuza partidele politice între ele pentru că urmăresc unul sau altul un anumit interes, mai ales fiind an electoral?

Realizator: Ba o vor face, cum o fac de fiecare dată…

Ioan Bogdan Lefter: Cu atât mai mult într-n context electoral, evident. În primul rând, acest tip de acuzaţie reciprocă dintre partidele politice trebuie la rândul său retrasă de sub regimul acuzaţiile. Partidele politice sut în competiţie şi este corect, firesc, democratic să fie partizane. Partizanatul include polemica faţă de adversari. Pentu a diminua riscul ca unele decizii să fie luate strictamente sub regimul interesului partizan al unei anumite grupări politice e preferabil, şi în toate democraţiile acest lucru se întâmplă, ca deciziile importante, pe teme mari, pe teme care afectează serios societatea să nu fie luate în perioadă preelectorală, în perioadă unde e competiţie politică acerbă.

Maria Ţoghină: Dar să ştiţi că atunci când Legea 41 a fost adoptată de Parlamentul României exact despre acest tip de consens politic s-a discutat. Şi probabil că o nouă lege asta ar trebui să presupună, un context politic larg.

Realizator: Eu cred că suntem în consens, pe final de emisiune, să-l ascultăm şi pe profesorul Tudor Cătineanu, PDG…

Maria Ţoghină: Cel care a fost primul preşedinte director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, ca urmare a adoptării Legii 41, cel care a pus în aplicare…

Realizator: Exact şi despre care am auzit numai de bine. De 20 de ani de când sunt în Radio n-am auzit o vorbă rea sau…

Maria Ţoghină: Eu vă confirm pentru că a fost primul meu preşedinte director general, eram atunci jurnalist la Radio România.

Realizator: Noi vă mulţumim foarte mult pentru prezenţă, sperăm să fie bine pentru TVR şi să fie şi mai bine petnru Radio România, asta e… Dacă suntem lucrători aici, ne dorim ce e mai bine pentru instituţia la care lucrăm. Domnul Cătineanu…

Tudor Cătineanu: Eu am fost ales ca preşedinte de Parlamentul României şi am fost ales cu majoritate calificată. La Televiziune s-a încercat acelaşi lucru şi nu au reuşit să găsească un om care să se bucure de majoritate calificată în parlament. Au recurs la tot felul de soluţii provizorii iar după aceea au schimbat legea, pur şi simplu, adică au introdus varianta prin care parlamentul îi alege pe cei 13 membri în Consiliul de administraţie, iar după aceea membrii Consiliului de administraţie urmează ca ei între ei, cu majoritate simplă, să-şi aleagă preşedintele. Păi, înseamnă că suntem chiar neserioşi. Adică, cum, nu găseşti toată ţara asta un om care să fie ales de parlamentul României în funcţia de preşedinte director general al postului public cu o majoritate calificată?! Foarte simplu, pentru că n-au reuşit să găsească un om, au schimbat legea. Şi nu e singura schimbare proastă pe care au făcut-o. Dar acum, pentru că a ajuns TVR în insolvenţă, este culmea, domnule, adică un post public să ajungă în insolvenţă?! Ei nu dau anual raportul cum l-am dat şi eu patru ani de zile? Şi cei din parlament, comisia aceea de oameni de cultură inculţi nu văd care e situaţia la TVR? Şi acum, din cauza unui defect, şi defectul major la TVR, vor să modifice iarăşi legea, adică să desfiinţeze postul de preşedinte director general. Formula cu preşedinte director general este o formulă generică practicată şi în Franţa. Iar preşedintele director general cu două funcţii poate să aibă trei ipostaze, el poate fi un dictator, el poate să ajungă şi o victimă a războiului dintre Comitetul director şi Consiliul de administraţie, dar el e pus acolo să medieze între Consiliu şi Comitet. Scurt, nu cred că este bună desfiinţarea postului de preşedinte director general. El până acum putea să fie un factor de unificare, pentru că avem autonomia instituţiei şi avem Consiliul de administraţie, care vine din exterior. Comitetul director, aşa cum l-am conceput eu, era compus în primul rând din cei şapte şefi de departamente, pe lângă ei intrau trei membri din teritoriale şi mai intra şeful Oficiului juridic şi directorul la Relaţiile internaţionale. Deci, toţi membrii Comitetului director erau membri din instituţie pentru că ei sunt factorul decisiv. Cum adică concurs prin care intră în Comitetul director oameni din afara instituţiei? Dar asta este o bizarerie! A doua socoteală este Consiliului de administraţie pe lista frământată a parlamentului, se merge pe ideea asta să se facă consiliu de administraţie din membri din societatea civilă. Nu am nici un fel de încredere în societatea civilă actuală din România. Deci, categoric sunt împotriva unei astfel de idei. Dacă nu se păstrează formula politică prin care să se aleagă, cum s-au ales şi până acum, reprezentanţii partidelor politice ş.a.m.d., ecuaţia este cunoscută, atunci o soluţie ar fi tehnocratic pur şi simplu, trebuie să intre oameni care să acopere toate zonele instituţiei unde ei sunt membri în Consiliul de administraţie, cel mai bun finanţist cunoscut sau economist, cel mai bun jurist, cel mai bun ş.a.m.d.. reprezentant al mass mediei, de ce nu… Or, dacă nu sunt aleşi personalităţi care să fie confirmate, verificate, încercate şi mergi pe bază de relaţii, rudenie ş.a.m.d., bineînţeles că te învârţi în cercul vicios şi n-ai cum să ieşi din el. Deci, la acest proiect ar trebui să mă gândesc, cum anume poate fi ales un nou consiliu de administraţie ca să nu fie politic şi să nu fie luat din faimoasa societate civilă, cu reprezentanţii pe care îi vedem foarte bine.

Alex Minculescu: Vedeţi depolitizarea posibilă în momentul în care respectivul personaj renunţă la filiera sa politică, la calitatea de membru de partid?

Tudor Cătineanu: Degeana el nu este membru de partid dar partinic votează cu nu ştiu care partid. Acum, dacă bagi instituţiile astea de interes naţional tot felul de indivizi Dumnezeu ştie pe care bază, atunci bineînţeles că ajungi nicăieri, cum ajunge Televiziunea în insolvenţă.

Realizator: Pe domnul profesor Cătineanu îl cheamă cineva la discuţii, oare? Că mă gândesc că…

Maria Ţoghină: Ar putea să ofere nişte răspunsuri interesante. Îmi amintesc că în 2005 am avut multe şi extrem de utile pentru mine discuţii, atunci când eram la începutul mandatului meu de preşedinte director general, şi mai mult decât atât, fac o mărturisire, am citit… în primele luni de mandat, am citit toate şedinţele şi toate deciziile pe care le-a luat în cei patru ani de mandat. Pentru mine a fost o bună lecţie. Iată un început pentru oricine vrea să se preocupe de situaţia Televiziunii Române. Dacă aş fi însituaţia de a identifica o soluţie, m-aş uita întâi în trecut. Şi vă spun cu ce aş începe, cu cei care au condus cu succes Televiziunea Română, cei care au înregistrat profit. Aş citi, aş vrea să văd care au fost soluţiile pe care le-au identificat, cine au fost oamenii pe care s-au bazat şi aş încerca să reconstruiesc lucrurile cu seriozitate, din temelie, şi, repet, cu răspundere. Răspundere, responsabilitate, asta înseamnă administrare. Nu înseamnă distracţie, nu ne reunim să vedem ce vedetă e mai bună şi mai frumoasă.

Realizator: Mulţumim foarte mult. Eu m-am simţit ca în timpul campaniei noastre „Ce îşi doresc femeile”. Femeia, eterna poveste de succes, am avut astăzi trei reprezentante de succes alături de noi, mulţam foarte mult. Vin ştirile.

 

Sursa: Bucurestifm/Rador

Lasă un răspuns
Adresa ta de email nu va fi publicatã. Câmpurile necesare sunt marcate cu*

VIDEOFM

Acum in emisie

Cer acoperit

Vânt: 3 m/s

Cer acoperit 15°C

Vânt: 2 m/s

19°C

Top 30 RTM

  • 1. ANA MUNTEANU – Unde te duci?,

  • 2. LADY GAGA ft. BRADLEY COOPER – Shallow,

  • 3. JONAS BLUE ft. LIAM PAYNE and LENNON – Polaroid,

  • 4. BRIANA – Lost in Istambul,

  • 5. SHAKIRA – Nada,

  • 6. HORIA BRENCIU – Sunt cine vreau sa fiu,

  • 7. JP COOPER ft. MALI-KOA – All this love,

  • 8. ELENA – Un gram de suflet,

  • 9. NICK JONAS ft.ROBIN SCHULZ – Right now,

  • 10. KDDK ft.ARILENA ARA – Last train to Paris,

  • 11. MANUEL RIVA ft. ALEXANDRA STAN – Miami,

  • 12. IRINA RIMES – Nu stii tu sa fi barbat,

  • 13. LORA – Pleaca,

  • 14. ANNE-MARIE ft.JAMES ARTHUR – Rewrite the stars,

  • 15. SORE – O sa te uit,

  • 16. ARIANA GRANDE – Breathin,

  • 17. ANDREEA BALAN ft. EDWARD SANDA – Pe drum,

  • 18. PROCONSUL ft. UDDI – Visele care nu dorm,

  • 19. TAKE THAT – Out of our heads,

  • 20. ANDREEA BOCELLI ft. MATTEO BOCELLI – Fall on me,

  • 21. THE CHAINSMOKERS ft.KELSEA BALLERINI – This feeling,

  • 22. TRUPA ZERO ft. EVELYN – Pentru totdeauna,

  • 23. RITA ORA – Let you love me,

  • 24. LIDIA BUBLE – Tu,

  • 25. DAVID GUETTA ft. ANNE-MARIE – Don’t leave me alone,

  • 26. DODDY ft. LORA – Dor sa te ador,

  • 27. NICO – Oare cine?,

  • 28. SMILEY ft. DORIAN – Aprinde scanteia,

  • 29. VANOTEK – Love is gone,

  • 30. BAZZI ft.CABELLO – Beautiful,

Sugereazã piesã
= 4.7315RON-0.0011
  • usd 0.7453 1 0.0059

  • chf 4.2800 1 0.0056

  • aud 2.9707 1 0.0075

Live Video

Dedica o melodie unei persoane dragi

Completeaza formularul de mai jos,iar dedicatia ta se va auzi in emisiunea
Trimite Dedicatia

Blog

Blog PPI cu Radu Florea: C-așa o vrut Du...

Radu Florea | Citeste articolul

C-așa vrut Domnul E doliu național astăz...

Parteneri
}