Oameni & Fapte – 1 mai

Este cea de-a 122-a zi a lui 2020. Au rămas 244 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 6:07 şi va apune la ora 20:32.

– Azi este „Ziua Internaţională a Muncii”, pentru că în anul 1889 Congresul Internaţionalei Socialiste a decretat 1 mai „Ziua Internaţională a Muncii”, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemorată prin manifestări muncitoreşti. Cu timpul, 1 Mai a devenit sărbătoare a muncii în majoritatea ţărilor lumii, diversele manifestări căpătând amploare pe măsură ce autorităţile au convenit cu sindicatele ca ziua să fie liberă. Este şi Ziua Naţională a Republicii Insulelor Marshall, unde se aniversează proclamarea Constituţiei, din 1979.

– La 1 mai 305 d.Hr. împărații romani Dioclețian și Maximian renunțau la demnitatea de auguști, faptă ce a dus la sfârșitul primei tetrarhii, iar în 1359 Patriarhia din Constantinopol recunoştea Mitropolia Țării Românești, cu sediul la Curtea de Argeș. În 1581 Sigismund Báthory era ales principe al Transilvaniei, iar la 1 mai 1707 Anglia s-a unit cu Scoţia şi tot atunci a fost adoptată titulatura de Regatul Unit al Marii Britanii (care, din 1801, devenea Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord).

– În 1786, la „Burgtheater” din Viena, a avut loc premiera operei comice „Nunta lui Figaro” (în 4 acte) de Wolfgang Amadeus Mozart, iar în anul 1821 turcii pătrundeau în Moldova (pe la Brăila) și în Țara Românească (pe la Giurgiu, Călărași, Calafat și Bechet), pentru a înăbuși revoluția condusă de Tudor Vladimirescu. La 1 mai 1831 s-au înfiinţat, la Bucureşti, Arhivele Statului din Ţara Românească, aflate în subordinea Departamentului Treburilor din Lăuntru (Ministerul de Interne), iar în 1 mai 1862 se înfiinţa, la Cernăuţi, „Reuniunea pentru Leptură”, care în 1865 avea să-şi schimbe denumirea în Societatea pentru Literatura şi Cultura Română în Bucovina, pentru a deveni, din 1869, Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, nume sub care s-a reactivat în martie 1990.

– În 1865 intra în vigoare Codul Penal al României, aprobat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, iar în perioada 1 mai – 10 noiembrie 1873 România a participat la Expoziţia universală de la Viena. În 1885 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a adus la cunoştinţă recunoaşterea autocefaliei BOR de către Patriarhia Constantinopolului, iar la 1 mai 1899 compania farmaceutică „Bayer” a introdus aspirina în Germania.

– În 1918 s-a reglementat activitatea contrainformaţiilor militare în cadrul Armatei Române, iar la 1 mai 1921 a apărut, la Cluj-Napoca, revista

„Gândirea”, publicaţie de cultură tradiţionalistă, în jurul căreia s-a format curentul ideologic al gândirismului.

– În 1927 s-a inaugurat, la Bucureşti, prima centrală automată de telefon, cu o capacitate totală de 10.000 de numere, din care 3.000 instalate imediat, iar în 1932 a intrat în vigoare Convenţia cu privire la munca forţată.

– În 1956 a fost înființat Institutul de Arheologie din București, iar la 1 mai 1959 s-a deschis primul sezon de vizitare al Colțului Zoologic Băneasa, care în anul 1962 a devenit Grădina Zoologică București.

– Din 1979 Groenlanda este provincie autonomă a Regatului Danemarcei, iar în anul 1990 s-a înfiinţat, la Bucureşti, Institutul de Geodinamică „Sabba S. Ştefănescu”, în cadrul Academiei Române.

– La 1 mai 1991 intra în vigoare Acordul de comerţ şi cooperare comercială şi economică dintre ţara noastră şi Comunitatea Economică Europeană (CEE), devenită ulterior Uniunea Europeană (UE).

– La 1 mai 1997 Partidul Laburist obținea cea mai mare victorie din ultimii 150 de ani ai Marii Britanii, ajungând la putere pentru prima oară după 1979. Tony Blair a fost învestit oficial de către regina Elisabeta a II-a cu formarea guvernului. În 1998 intra în vigoare Convenția Consiliului Europei privind spălarea, depistarea, capturarea și confiscarea banilor proveniți din activități criminale, iar din 1 mai 1999 emite, la Cluj-Napoca și în împrejurimi, postul „Radio Renașterea” al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului. Tot în 1999 a intrat în vigoare „Carta OCEMN”, actul fundamental al Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre, semnat în iunie 1998, la Yalta. OCEMN a fost constituită în 1992, în condițiile existente în acea perioadă în zona Mării Negre.

– Din anul 2002 a început să funcționeze, în România, Garda de Mediu, condusă de un comisar național, la nivelul țării, și de un comisar județean, la nivel de județ. Tot în 1 mai 2002, la Salonul Internațional al Invențiilor și Produselor Noi de la Geneva, România câștiga 67 de medalii (din care 15 de aur) și trei premii speciale, ceea ce a clasat-o pe primul loc între cele 44 de țări. Printre premianți s-au numărat profesorii Universității Bioterra din București, care au cucerit o medalie de aur pentru „vodca ecologică” și una de argint pentru sucul fără conservanți, „Carotina”.

– În 2003 a intrat în vigoare noul Cod Poştal Numeric în România, format din şase cifre, pentru a scurta timpii de operare în serviciile poştale. Ca atare, codificarea a devenit detaliată până la nivel de stradă. În 2004 zece noi state europene (Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia,

Slovenia și Ungaria) au devenit, oficial, membre ale Uniunii Europene, numărul statelor membre ridicându-se atunci la 25.

– În 2007 începea, în România, aplicarea „Taxei verzi”, în valoare de 7 lei pentru orice produs electrocasnic (taxa de colectare sau reciclare), iar în anul 2010 s-a lansat pe scena politică românească Uniunea Naţională pentru Progresul României (UNPR), partid cu o orientare politică de centru-stânga, sub conducerea lui Marian Sârbu. Pe 1 mai 2011, la Mănăstirea Lainici, s-a proclamat solemn canonizarea Cuviosului Irodion, la eveniment participând Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu 20 de ierarhi, membri ai Sfântului Sinod. La aceeaşi dată Papa Ioan Paul al II-lea a fost beatificat la Vatican de succesorul său, Papa Benedict al XVI-lea.

– La 1 mai 2019 în Japonia a început perioada „Reiwa” (Rei are sensuri legate de ordine, comandă şi dorinţă şi Wa se traduce prin pace şi armonie), în ziua în care prințul Naruhito, fiul și moștenitorul împăratului Akihito, a accedat la tron ca al 126-lea împărat al Japoniei. Împăratul Akihito a abdicat oficial la 30 aprilie 2019, marcând sfârșitul perioadei „Heisei” ( a 247-a, care a durat 30 de ani).

– În 1 mai s-au născut: poetul şi dramaturgul englez Joseph Addison (1672); ofiţerul şi omul de stat britanic de origine irlandeză Sir Arthur Wellesley, primul Duce de Wellington (1769); chimistul britanic Alexander William Williamson (1824); matematicianul elvețian Johann Jakob Balmer (1825); jurnalistul, avocatul, omul politic, romancierul şi dramaturgul brazilian José de Alencar (1829); biologul și histologul spaniol Santiago Ramón y Cajal, laureat Nobel (1852); lingvistul și filologul român Alexandru Philippide (1859); prozatorul și publicistul român Nestor Urechia, fiul istoricului şi scriitorului V. A. Urechia (1866); prozatorul şi dramaturgul român Nicolae I. Ottescu, frate cu compozitorul Ioan Nona Ottescu (1885); istoricul român și teologul greco-catolic Zenovie Pâclişanu (1886); medicul, anatomistul, scriitorul, publicistul și profesorul român Grigore T. Popa (1892); prozatorul român Ury Benador – pseudonimul lui Simon Moise Schmidt-Grinberg (1895); sociologul, psihologul, eseistul şi omul politic român Mihai Ralea, fost ministru și ambasador (1896); pianistul, compozitorul şi dirijorul islandez Jon Leifs (1899); poetul, prozatorul, eseistul, economistul și sociologul român Paul Sterian, soţul pictoriţei Margareta Sterian (1904); regizorul, scenaristul şi producătorul american de film de origine germană Henry Koster (1905); actorul american de film Glenn Ford (1916); actrița franceză de film Danielle Darrieux (1917); scriitorul român Vladimir Colin (1921); romancierul american Joseph Heller (1923); regizorul, scenaristul, desenatorul şi autorul român de filme de animaţie Ion Popescu Gopo (1923); regizorul ceh de film Karel Kachyňa (1924); preotul greco-catolic italian Gabriele Amorth, unul dintre cei mai cunoscuţi exorcişti din lume (1925); astronautul și acvanautul american Scott Carpenter, cel de-a doilea american care a efectuat un zbor orbital și al patrulea american care a ajuns în spațiul cosmic (1925); poeta, scriitoarea şi traducătoarea română Annie Bentoiu (1927); dirijorul şi compozitorul israelian Gary Bertini (1927); criticul și istoricul literar, eseistul, esteticianul, filosoful şi traducătorul român Ion Ianoși (1928); solistul şi compozitorul american de muzică country Sonny James (1928); actorul polonez Stanislaw Mikulski (1929); sociologul, economistul şi politicianul german Sir Ralf Dahrendorf, stabilit în Anglia (1929); lingvistul şi profesorul român Theodor Hristea (1930); pianistul şi profesorul român Cristea Zalu (1932); poetul, prozatorul și publicistul român Miron Scorobete, fost redactor al Studioului de Radioteleviziune Cluj (1933); cântăreaţa, chitarista, pianista şi compozitoarea americană Judy [Judith Marjorie] Collins (1939); cântăreaţa americană Rita [Faye] Coolidge, laureată a mai multor Premii Grammy (1944); fostul arbitrul român de fotbal Mircea Salomir (1945); regizorul chinez de film John Woo (1946); actorul, dirijorul, orchestratorul și compozitorul israelian de muzică uşoară, de origine română, Nancy Brandes, fondator al formaţiei de muzică pop-rock „Roşu şi Negru” (1946); regizorul chinez de film John Woo, renumit pentru filmele sale de acţiune, precum „Faţă în faţă” sau „Misiune: Imposibilă 2” (1946); biologul și biochimistul român Gheorghe Mencinicopschi, specialist în domeniul alimentației din România (1949); muzicologul și jurnalista română Rodica Sava, realizatoare de emisiuni la Redacţia Muzicală a Radiodifuziunii Române (1949); dirijorul şi compozitorul român Gheorghe Costin (1955); actorul, regizorul, scenaristul şi producătorul italian Ricky Tognazzi, fiul actorului Ugo Tognazzi (1955); meşterul ceramist român Nicolae Diaconu, supranumit şi „părintele ceramicii figurative” (1955); actrița română de teatru și film Maia Morgenstern (1962) și actrița americană, dansatoarea și regizoarea de film Anne Fletcher (1966).

– La 1 mai au murit: exploratorul şi misionarul scoțian David Livingstone, care a descoperit cascada Victoria din Africa (1873); filosoful german Ludwig Büchner, adept al materialismului radical (1899); compozitorul, dirijorul şi violonistul italian Luigi Arditi (1903); compozitorul şi dirijorul ceh Antonín Dvořák (1904); anatomistul și embriologul german de origine elveţiană Wilhelm His (1904); pictorul francez de naționalitate engleză Louis Welden Hawkins (1910); chimistul rus Serghei Lebedev, creatorul cauciucului sintetic industrial (1934); eseistul, criticul literar şi publicistul român Paul Zarifopol (1934); ciclistul francez Henri Pélissier (1935); ministrul nazist cu propaganda Joseph Goebbels (sinucis în 1945); pictorul român Gheorghe Petrașcu (1949); compozitorul şi dirijorul rus de naționalitate armeană Aram Ilici Haciaturian (1978); violistul american de origine scoţiană William Primrose (1982); violoncelistul, dirijorul şi profesorul italian Antonio Janigro (1989); pilotul brazilian de automobilism Ayrton Senna, triplu campion mondial la Formula 1 (1994); soprana română Steliana Calos (1997); actorul american şi culturistul profesionist Steve Reeves, faimos în Italia anilor ‘60 (2000); artista plastică română Eva Cerbu (2008); actriţa americană Helen Wagner, care a deţinut recordul Guinness pentru cel mai longeviv rol într-un film de televiziune: peste o jumătate de secol (2010) şi muzicianul american şi chitaristul de muzică rock Bruce Hampton (2017).

Septimiu Cioloboc