Oameni & Fapte – 6 februarie

– Este cea de-a 37-a zi a lui 2018. Au mai rămas 328 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:39 şi va apune la ora 17:33.

– Astăzi, în România, este „Ziua Roşiei Montane”, deoarece la 6 februarie 131 d.Hr. avea loc prima atestare documentară a Roşiei Montane (în latină Alburnus Maior), numele apărând pe o tăbliţă cerată găsită într-una dintre galeriile ce datează din perioada romană. Roşienii sunt cea mai veche comunitate din România, iar Roşia Montană este considerată de istorici actul de naştere a poporului român. Aici au fost găsite tăbliţele cerate antice, ce au stat la baza cercetării dreptului roman de laureatul premiului Nobel, Theodor Mommsen. Cei şapte kilometri de galerii romane sunt unici în lume.

Sursa foto: saferinternetday.org

– Pe plan mondial este „Ziua Siguranţei pe Internet” („Safer Internet Day”), care are ca scop promovarea utilizării într-un mod mai sigur şi responsabil a tehnologiei on-line şi a telefoanelor mobile, mai ales de către copii şi adolescenţi, precum şi conştientizarea şi educarea acestora asupra pericolelor navigării nesupravegheate pe internet. Ziua se marchează din 2004, în luna februarie, sub egida reţelei europene „INSAFE” – European Safer Internet Network în cadrul programului Safer Internet Plus al Comisiei Europene, şi a ajuns la ediţia a XV-a. Tema ediţiei din 2018 este: „Creaţi, conectaţi şi distribuiţi respect: Un internet mai bun începe cu dvs.”

– De asemenea, este „Ziua Internaţională a Toleranţei Zero faţă de Mutilarea Genitală Feminină”, dar şi Sărbătoarea Naţională a Noii Zeelande, ţară în care se aniversează semnarea Tratatului de la Waitangi, din 6 februarie 1840, dintre băştinaşi (Māori) şi coloniştii britanici, document care s-a aflat la baza constituirii statului insular.

– Între 6-8 februarie sunt „Zilele Mondiale fără Telefon Mobil”, marcate prima dată pe 6 februarie 2001, la iniţiativa scriitorului francez Philip Marso, autorul primului roman scris sub formă de SMS. Din 2004 campania a fost extinsă pe trei zile (6, 7 şi 8 februarie). Scopul manifestărilor este de a atrage atenţia utilizatorilor asupra impactului pe care îl are tehnologia în viaţa cotidiană şi asupra dependenţei de telefoanele mobile şi smartphone-uri.

– Pe 6 februarie 1696 apărea, în tipografia de la Mănăstirea Snagov, prima tipăritură românească: „Orânduiala slujbei Sfinţilor Constantin şi Elena”, publicată sub îngrijirea lui Antim Ivireanul şi dedicată domnitorului Constantin Brâncoveanu.

– În 1822 nava chinezească „Tek Sing”, supranumită „Titanicul estului”, s-a izbit de un recif lângă Indonezia și s-a scufundat, accident soldat cu circa 1.600 de morţi. În 1886 chimistul german Clemens Winkler a descoperit un element chimic pe care l-a numit germaniu, iar în 1898 a avut loc, la Paris, premiera „Poemei române”, compusă de George Enescu. Aceea era prima apariție publică a lui Enescu în calitate de compozitor, la vârsta de 16 ani.

– La 6 februarie 1945 a apărut, în România, Legea nr. 86 privind Statutul Naţionalităţilor Minoritare, potrivit căreia toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii şi se bucură de aceleaşi drepturi civile şi politice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, limbă sau religie. În 1952 Elisabeta a II-a a fost proclamată regină a Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, iar în 1958, opt fotbaliști ai clubului englez Manchester United au murit în accidentul aviatic de la München. În anul 1990, la Tribunalul Municipal București, s-a înregistat cel de-al 27-lea partid politic din România postdecembristă: Frontul Salvării Naționale (FSN), sub conducerea lui Ion Iliescu.

– În 6 februarie s-au născut: matematicianul elveţian Nicolaus II Bernoulli (1695); tenorul român Ioan Băjenaru (1863); biologul, zoologul, histologul şi citologul român Dimitrie Voinov (1867); criticul şi colecționarul de artă român de etnie armeană Krikor H. Zambaccian (1889); poetul, dramaturgul şi traducătorul român Adrian Maniu (1891); prozatorul, dramaturgul şi poetul român Sandu Teleajen (1893); medicul român Constantin T. Nicolau (1897); soprana germană de coloratură Erna Sack (1898); actorul mexican Ramón Novarro (1899); pianistul chilian Claudio Arrau (1903); scriitorul și ziaristul român Geo Bogza (1908); fostul preşedinte american Ronald Reagan (1911); compozitorul, dirijorul şi instrumentistul român Sergiu [Serghei] Malagamba (1913); arheologul şi paleoantropologul britanic Mary Leakey (1913); filologul, istoricul literar, scriitorul şi omul politic român ţărănist Gabriel Ţepelea (1916); actrița americană de origine maghiară Zsa Zsa Gabor (1917); poetul român Dan Constantinescu (1921); soprana română Zoe Dragotescu (1926); fotbalistul român Alexandru Apolzan (1927); actorul francez Pierre Brice (1929); actorul, regizorul, scenaristul şi criticul de film francez François Truffaut (1932); prozatorul și poetul român Sorin Holban (1933); compozitorul român de muzică pop Dan Iagnov (1935); actorul american Mike Farrell (1939); interpretul şi compozitorul jamaican de muzică reggae Bob Marley (1945); antrenorul român de fotbal Viorel Hizo (1947); soprana română Mioara Cortez (1949); cântăreața americană Natalie Cole (1950); artistul plastic român Victor Dima (1953); jurnalistul francez Érik Izraelewicz (1954); muzicianul american Axl Rose, membru al trupei „Guns ’N’ Roses” (1962); cântăreţul român Cătălin Crișan (1968); jurnalista română Lavinia Șandru (1975) şi muzicianul basarabean Dan Bălan (1979).

– La 6 februarie au murit: dramaturgul italian Carlo Goldoni (1793); chimistul, fizicianul şi filosoful englez Joseph Priestley, care a descoperit oxigenul, fenomenul de respiraţie la vegetale, hidrogenul sulfurat şi etilena (1804); omul politic bulgar Vasil Levski, fruntaş al mişcării de eliberare a Bulgariei de sub jugul otoman (1873); poetul, jurnalistul şi diplomatul nicaraguan Rubén Darío (1916); omul politic liberal român Constantin Argetoianu, ministru şi premier (1952); violonistul român Ionel Geantă (1980); poetul spaniol Jorge Guillén (1984); inginerul electrician român Remus Răduleţ (1984); compozitorul român de muzică uşoară Radu Şerban (1984); arheologul român Ion Berciu (1986); regizorul, scenaristul şi producătorul francez de film André Cayatte (1989); omul politic ţărănist, matematicianul şi fizicianul român Caius Iacob (1992); poetul, prozatorul, traducătorul şi jurnalistul român George Ciorănescu (1993); compozitorul român Dan Constantinescu (1993); poetul român, eseistul, criticul şi istoricul literar Ion Negoiţescu (1993); scriitorul american James Merrill (1995);
medicul şi biologul român Nicolae Simionescu (1995); scriitorul vietnamez Duyèn Anh (1997); actorul român Constantin [Pace] Bărbulescu (1998); cântăreţul austriac Falco (1998); chimistul britanic de origine austriacă Max [Ferdinand] Perutz, laureat Nobel (2002); pianistul italian de origine rusă Lazar Berman (2005); jurnalistul român Max Bănuş (2008); actorul american James Whitmore (2009); romanciera şi poeta franceză de origine libaneză Andrée Chedid (2011); muzicianul nord-irlandez Gary Moore, chitaristul legendarei trupe rock irlandeze „Thin Lizzy” (2011); pictorul şi sculptorul catalan Antoni Tàpies (2012); pictoriţa, gravorarea şi scenografa română Elvira Micoş (2014) şi scriitoarea, traducătoarea, producătoarea de film şi profesoara algeriană Assia Djebar, militantă pentru democraţie (2015).

Septimiu Cioloboc