Punctul pe I cu Radu Florea-Așteptări prea mari pentru un guvern atât de interimar
Așteptări prea mari de la un guvern atât de interimar
În toată fierberea asta de cabinet pe comisii și în plenul parlamentului, se uită un lucru. Că guvernul premierului desemnat trebuie să continue ce-au început miniștrii cabinetului Ponta. Dacian Cioloș, premierul desemnat de Klaus Iohannis după demisia lui Victor Ponta sub presiunea străzii, a declarat că vrea să continue ce-a făcut bun vechea guvernare și nu să piardă vremea înlocuind oameni și fapte de bine de până acum. Care or fi fost alea, nu știu din moment ce creșterea economic-record în Europa nu ne oprește să ne împrumutăm în continuare pentru a putea plăti pensii și salarii?! Dar or fi alții mai deștepți cu siguranță la care sunt cheile împărăției și ale științei economiei.
Că profesioniștii lui Cioloș vin cu mari competențe tocmai din birourile de la Bruxelles asta este evident precum și faptul că aplecarea lor este una eminamente pe dreapta, ceea ce iarăși este explicabil după ce stânga a pierdut totul, deși controla toate pârghiile puterii executive. Dacă strada poate să dea jos guverne atunci nu e mai puțin adevărat că nu poate să și pună altele în loc.
Constituțional, e treaba președintelui de țară să facă asta. Premierul desemnat de acesta face în viteză lucrurile și sub presiunea firească a timpului scurs va trebui să caute oameni cât mai potriviți pentru administrarea unui buget deja pe rol pentru anul care vine, pentru niște măsuri fiscale de relaxare care ne vor duce la un deficit de 3% din PIB, limita maximă permisă de la care se aprinde becul roșu la Comisia Europeană. De unde a venit domnul Dacian Cioloș. Dacă actualul guvern e unul pentru liniștea străzii, nu mai puțin adevărat este că acest guvern îi salvează pe moment pe politicieni de nemulțumirile și oprobiul public al ultimelor săptămâni.
În comisii, însă, cum s-a întîmplat la justiție, scopul a fost evident, unul de intimidare a candidaților la portofoliile ministeriale. Când se așează în jurul tău nu mai puțin de 56 de parlamentari și tu ești unul singur-una, sub tirul întrebărilor și al energiilor negative precum doamna Gușeth, propunerea de la justiție, inginer de meserie, încerci măcar să gîndești pragmatic dar s-ar putea să nu-ți iasă din prima. Asta s-a speculat în comisia juridică, așa că guvernul technocrat a înregistrat a doua lovitură de pedeapsă.
Dacă sunt numai mușchi umflați în comisii și în plen- ca să-i arate parlamentarii lui Cioloș cine conduce încă țara- asta vom vedea în anul electoral care vine. Chiar și dacă programul de guvernare în cinci obiective majore și 13+7 pagini se schimbă din mers, după cum strâmbă din nas actuala clasă politică. Sigur că nimeni din stradă nu se așteaptă la minuni din partea unui guvern interimar de un an care promite măsuri negociate punctual cu parlamentul pe următorii zece. Fără susținere politică însă, nu se poate, e frecție la picior de lemn. Rămâne de văzut dacă premierul desemnat va putea să-și impună stilul promis de a face treabă, acela bazat pe meritocrație nu pe nepotism și cumetrie mioritică din vremuri apuse. Altfel, ne vom întoarce la ciocoii vechi și noi ai defunctelor rotații de cadre.
Zic și eu, că nu dau cu parul!
