Ziua Mondială a Radioului – 13 februarie. Locul şi rolul radiodifuziunii publice în istoria României

Luni, 13 februarie, este marcată Ziua Mondială a Radioului – World Radio Day – în semn de apreciere pentru acest influent mijloc de informație șiltură. Această zi a fost proclamată la 3 noiembrie 2011, de către cea de-a 36-a Conferinţă generală a UNESCO, ratificată de Adunarea Generală a UNESCO din decembrie 2012 şi marchează prima emisie a postului de radio al Națiunilor Unite, în anul 1946.

* * * * *

Prima idee privind o Zi Mondială a Radioului a fost formulată în ianuarie 2008, de preşedintele Academiei Spaniole de Radio, Jorge Álvarez, printr-o scrisoare remisă directorului general al UNESCO, Koichirō Matsuura.
Pe 20 septembrie 2010, ca urmare propunerii spaniole, pe agenda Comitetului Executiv al UNESCO a fost inclus subiectul proclamării Zilei Mondiale a Radioului, iar iniţiativa a fost aprobată la 29 septembrie 2011, moment în care UNESCO a lansat o largă consultare cu organizaţii ale audiovizualului publice, private, agenţii, ONG-uri, mediul academic. La încheierea sondajului, 91% dintre intervievaţi şi-au arătat susţinerea pentru această idee, incluzând aici şi suportul oficial al Arab States Broadcasting Union (ASBU), the Asia-Pacific Broadcasting Union (ABU), the African Union of Broadcasting (AUB), the Caribbean Broadcasting Union (CBU), the European Broadcasting Union (EBU), the International Association of Broadcasting (IAB), the North American Broadcasters Association (NABA), the Organización de Telecomunicaciones Ibeoramericanas (OTI), BBC, URTI, Vatican Radio, etc.
Ca urmare a acestor rezultate, Comitetul executiv al UNESCO a recomandat celei de-a 36-a sesiuni a Conferinţei Generale a UNESCO, ca 13 februarie să devină ziua de celebrare a Radioului Mondial, ziua fiind aleasă în amintirea primei emisii a postului de radio al Naţiunilor Unite – 13 februarie 1946.
De asemenea, recomandarea către Conferinţa generală conţine invitaţia adresată statelor membrie ale ONU, organizaţiilor internaţionale, asociaţiilor profesionale, şi uniunilor audiovizuale, precum şi societăţii civile, pentru celebrarea amplă a Zilei Mondiale a Radioului, în felul în care fiecare din aceste entităţi îl consideră potrivit.
Astfel că, în cadrul celei de-a 36-a Conferinţe Generale a UNESCO, la 3 noiembrie 2011, a fost adoptată rezoluţia privind marcarea Zilei Mondiale a Radioului de către toate statele membre ale Naţiunilor Unite.
La 14 ianuarie 2013, cea de-a 67-a Adunare Generală a ONU a ratificat proclamarea Zilei Mondiale a Radioului, din acest moment această zi devenind oficială pentru toate statele membre, pentru agenţiile, fondurile, programele şi partenerii ONU.
Dacă în 2014 temele Zilei Mondiale a Radioului au fost „Egalitatea de gen la Radio” şi „Să celebrăm femeile din lumea Radioului și pe cei care le susțin”, iar în 2015, tema propusă a fost „Tinerii şi Radioul”, în 2016 UNESCO a propus pentru această zi tema „Radioul în vremuri de urgenţă şi dezastru”. În acest an sloganul campaniei dedicate Zilei Mondiale a Radioului este „Radioul eşti tu !”

* * * * *

Încă de la primul semnal transmis pe unde radio, lumea a fost fascinată, noua metodă de comunicare producând puternice efecte pe plan social, economic, militar și cultural. Dar până să ajungă la performanţele din zilele noastre, trebuie să ne reamintim de toţi cei care au contribuit, în diferite modalităţi, după aproximativ douăzeci de ani de la inventarea telefonului, la evoluţia sa fantastică, în România şi în întreaga lume.
În anul 1887, fizicianul german Heinrich Hertz (1857 – 1894) a descoperit undele magnetice sau hertziene, experimentele sale bazându-se pe cercetările anterioare efectuate de James Clerk Maxwell, autorul teoriei electromagnetismului, care „prezicea” matematic existenţa undelor electromagnetice. Se întâmpla în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Maxwell fiind influenţat de cercetarea fenomenelor electromagnetice, autor fiind Michael Faraday.
La 24 noiembrie 1890, fizicianul francez Édouard Branly (1844 – 1940) prezenta la Academia de Științe un radioconductor ce funcționa pe o rază de 20 de metri traversând pereții, care a fost la originea telegrafiei fără fir.
În jurul anului 1891, inventatorul german Nikola Tesla a construit o serie de aparate care produceau între 15.000 şi 18.000 de cicluri electromagnetice pe secundă. El prefera să utilizeze undele longitudinale, deoarece considera că undele hertziene sunt o adevărată pierdere de energie.
În 14 august 1894, fizicianul britanic Oliver Lodge (1851 – 1940) a folosit în experimentele sale un tub cu pilitură ca detector de undă.
În mai 1895, fizicianul rus Alexandr Popov, de la şcoala de marină din Kronstadt, a întrebuinţat detectorul cu înregistrator de furtuni îndepărtate şi a inventat antena.
Inginerul şi fizicianul italian Guglielmo Marconi (1874 – 1937), inventatorul telegrafiei fără fir şi a antenei de emisie legate la pământ, a realizat, în anul 1895, la Pontecchio, o transmisie radiotelegrafică cu un aparat propriu, brevetat în 2 iunie 1896, printr-un un sistem care putea să transmită şi să primească semnale radio de la o distanţă de 3 km.
Marconi şi-a extins, apoi, cercetările, emiţând unde radio pe distanţe din ce în ce mai mari. În 1899, el a deschis prima fabrică unde se construiau aparate de telegraf fără fir în Chelmsford (Essex) şi a stabilit o legătură radio între Marea Britanie şi Franţa.
Primul om care a transmis un mesaj vocal prin intermediul undelor radio a fost canadianul Reginald Fessenden, în 23 decembrie 1900, la distanţa de aproximativ o milă (1,6 km.)
În 12 decembrie 1901, Marconi a reuşit să transmită un mesaj radio peste Oceanul Atlantic, din Wexford (Anglia) până în Newfoundland (acum în Canada).
Însă acealşi Marconi a cunoscut adevărata glorie în ziua de 18 ianuarie 1903, când a pus aparatul său la dispoziţia preşedintelui Statelor Unite, Theodore Roosvelt, pentru ca acestab să transmită mesajul de felicitare regelui Eduard al VII-lea al Angliei.
În 1909, Marconi a obţinut Premiul Nobel pentru fizică datorită acestei invenţii.
În anul 1910, Dunwody şi Pickard construiesc primul post de radio cu detector cu galenă (cristal de sulfură de plumb). Audiţia se făcea în difuzoare de forma unui cornet acustic (haut – parleur) sau căşti de telefonie.
Tesla a pierdut primul proces în vederea recunoaşterii „paternităţii” radioului, intentat lui Marconi în 1915.
În 1916 în SUA au loc primele experimente de emisiuni radiofonice, iar în anul 1917 Lucian Levy şi Edwin H. Armstrong descoperă, fiecare separat, principiul heterodinării. Se construiesc receptoare radio superheterodină superioare calitativ, mult mai stabile şi care nu necesitau multe reglaje.
La 20 noiembrie 1920 la Pittsburg este pusă în funcţiune o staţie de transmisie permanentă de radiodifuziune.
În următorii ani au loc primele emisiuni radiofonice şi în alte zone din lume: în Anglia şi Franţa – 1922; Germania, Austria, Belgia, Olanda, Norvegia – 1923; Italia, Spania, Australia – 1924; Ungaria, Polonia şi Japonia – 1925.
Anul 1925 a prilejuit înregistrarea unor progrese tehnice importante în domeniul telefoniei, telegrafiei fără fir şi radiofoniei, însă la acest moment, în Europa şi America, radioul îşi găsise deja o largă răspândire. Atât în URSS, cât şi în Anglia, Franţa, Italia, Austria şi SUA, existau mii de posturi de recepţie la care se puteau asculta programele emise de mai multe staţii.
Al doilea proces derulat în 1946 la Curtea Supremă din SUA avea să-i dea câştig de cauză lui Tesla, acesta fiind declarat „părintele” legitim al radioului.

* * * * *

În anul 1908, radiofonia românească face primii paşi prin instalarea unui post de radiotelegrafie la Constanţa, aparţinând Serviciului Maritim Român, iar în anul 1909, marina militară a instalat trei posturi la Călăraşi, Giurgiu şi Cernavodă.
În anul 1912, din cauza întreruperii totale a legăturilor telefonice şi telegrafice prin fir, România a fost în pericol de a nu comunica cu aliaţii săi. Cu toate acestea, cu sprijinul inginerului Vintilă Brătianu, inginerul Emil Giurgea a reuşit să instaleze în Parcul Carol I un post de emisie-recepţie de 12 kW. De energia electrică necesară s-a ocupat inginerul Dimitrie Leonida. Până în anul 1928, în România fuseseră instalate numeroase posturi de radiocomunicaţii
Primul post radiotelegrafic cu ajutorul căruia s-au putut realiza legături cu străinătatea (Atena, Roma, Paris) a fost pus în funcţiune de către inginerul Emil Giurgea (1885-1960) în Turnul lui Ţepeş de la Filaret, în anul 1914.
În anul 1920, un grup de radioamatori condus de profesorul Dragomir Hurmuzescu a avut iniţiativa de a înfiinţa un curs de radiocomunicaţii la Universitatea Bucureşti.
Prima emisiune experimentală de radiodifuziune din România a avut loc în anul 1921 între postul de radiotelegrafie de la Herăstrău şi Şcoala Politehnică din Bucureşti, şi tot în acelaşi an, din iniţiativa Guvernului de la acea vreme, s-a înfiinţat o reţea de posturi radiotelegrafice care acoperea întreg teritoriul ţării.
La sfârşitul anului 1924, acelaşi grup de radioamatori, iniţiat de profesorul Hurmuzescu, a început să militeze pentru înfiinţarea unui post naţional de radiodifuziune.
În anul 1925, la Institutul Electrotehnic al Universităţii Bucureşti, care era condus de profesorul Dragomir Hurmuzescu, este construit şi dat în folosinţă primul receptor radiofonic care face posibile primele audiţii publice, de două ori pe săptămână, joi şi sâmbătă, la ora 21:30. Referitor la acest moment profesorul Hurmuzescu afirma, în anul 1938, că: „La noi, primele recepţiuni au fost realizate cu mijloace experimentale şi prin personalul secţiunilor de radiotelegrafie ale Institutului Electrotechnic Universitar. În anexele laboratorului său (foste grajduri) din Str. Victor Emanuel, s-au făcut primele demonstraţii de ascultare a unor posturi străine, cel din Viena fiind cel mai bine auzit la Bucureşti în acea epocă. La şedinţele acestea venea mulţimea curioşilor pentru a se convinge de minunea de a asculta muzica şi cuvântul, aduse prin văzduh de undele electromagnetice, din ţări depărtate la mii de kilometri. Şi lumea curioasă, doritoare de a cunoaşte acest mister, era atât de numeroasă, încât umplea nu numai sala, dar chiar şi curtea din faţa laboratorului în serile destinate şedinţelor de recepţie.”
Pe 26 martie 1925 se constituie Asociaţia Prietenilor Radiotelefoniei, din iniţiativa Societăţii Române de Fizică conduse tot de Dragomir Hurmuzescu, asociaţie ce avea sediul în incinta Institutului Electrotehnic Universitar din Str. Victor Emanuel nr. 16, fosta clădire a Muzeului Literaturii Române din Bd. Dacia
La 25 iunie 1925 apare Regulamentul de aplicare a legii pentru instalarea şi folosinţa staţiilor şi posturilor radio-telefonice. Acesta prevedea că „solicitantul trebuia să depună următoarele acte:
– dovadă de cetăţenie şi etate
– dovadă de conduită bună în societate
– formular – angajament prin care îşi ia obligaţia de a nu întrebuinţa postul decât numai în scopul pentru care se cere înfiinţarea
– la nevoie se va prezenta şi o schiţă a întregii instalaţii”
În iulie 1925, Direcţia de Radiocomunicaţii organizează, în Parcul Carol, o expoziţie cu echipamente şi receptori radio la care au participat peste 23 de firme străine (Telefunken, Lorentz, Ericsson, Tunsgram, Thomson-Houston).
În 12 iulie 1925 apare Legea pentru instalarea şi folosinţa staţiunilor şi posturilor radioelectrice care consfinţea monopolul statului asupra posturilor de emisie şi asupra posturilor de radiorecepţie.
Primul articol al legii adoptate de Adunarea Deputaţilor prevedea că „Emiterea şi primirea corespondenţelor oficiale şi particulare prin staţiuni şi posturi radioelectrice constituie un drept exclusiv al statului, exercitat prin Direcţiunea Poştelor, Telegrafelor şi Telefoanelor”.
Printre altele, documentul interzicea instalarea de posturi radioelectrice pe o zonă de 3 km de la graniţă, în interiorul ţării.
La 1 septembrie 1925 a fost adoptat „Regulamentul pentru aplicarea Legii pentru instalarea şi folosinţa staţiunilor şi a posturilor radioelectrice” în care se preconiza înfiinţarea unei societăţi de difuziune pe acţiuni, cu 60% capital de stat (adică 30.000.000 lei) şi 40% capital privat (adică 20.000.000 lei). Capitalul social total a fost împărţit în 100 000 de acţiuni nominative a 500 lei fiecare. Societatea urma să plătească statului, ca beneficiu, 30 % din taxele ce se încasează pentru funcţionarea aparatelor de recepţie
În 9 noiembrie 1925 are loc, la Universitatea Bucureşti, Adunarea Amatorilor de Radiofonie, iar pe 19 noiembrie 1925, ora 15:00, în cadrul expoziţiei Luna Bucureştilor, a fost realizată prima emisiune în limba română cu un program de divertisment, realizată cu un aparat de tip Levy de 50 de waţi, autorul acestei premiere tehnice fiind inginerul C. Cottescu.
În data de 15 decembrie 1925, apare Decretul regal de aplicare a „Legii Radiofoniei”, transmis ulterior şi Oficiului Internaţional de Radiofonie de la Geneva
La 22 decembrie 1925 Asociaţia Prietenilor Radiotelefoniei capătă personalitate juridică.
Pe 23 martie 1926, Conferinţa internaţională pentru repartizarea lungimilor de undă de la Geneva a admis pentru ţara noastră lungimile de undă de 205,5 metri şi 265,5 metri, la care mai târziu se va adăuga cea de 461,5 metri
La 15 aprilie 1926, este elaborat Proiectul de statut de către Consiliul Superior de control şi îndrumare al noii societăţi de radiodifuziune
Pe 4 iulie 1926 apare Decretul Regal de ratificare a „Jurnalului Consiliului de Miniştri“ nr. 2630 pentru aprobarea statutelor şi a prospectului de emisiuni ale Societăţii de Difuziune Radio-Telefonică
În septembrie 1926 ia fiinţă Comisia pentru pregătirea funcţionării Societăţii de Difuziune Radio-Telefonică, care la scurt timp a publicat o broşură de propagandă „Radiodifuziunea. Lămuriri privitoare la necesitatea şi utilizarea radiodifuziunii” în care se arată, printre altele că: „Radiodifuziunea este menită să aibă aceeaşi însemnătate ca şi presa, asupra căreia are superioritatea instantaneităţii, precum şi a expresiunii personale şi directe”.
Tot în septembrie 1926 s-a transmis în eter prima emisiune radiofonică din Craiova, fiind una dintre primele din ţară. Emisiunea a durat o jumătate de oră şi a cuprins ştiri şi un miniconcert de muzică populară, interpretată în direct la fluier, frunză, viori şi clarinet. Staţia avea o putere de 100 de waţi şi s-a recepţionat pe circa 100 de kilometri. „Studioul” era improvizat între câteva… căpiţe de fân, care asigurau izolarea fonică.
În octombrie 1926, Regele Ferdinand I a contribuit esenţial la înfiinţarea radioului public din ţara noastră, prin exprimarea, la Castelul Peleş, a acordului scris pentru înfiinţarea Societăţii de Difuziune Radio Telefonică din România.
La 4 decembrie 1926, în România erau circa 2000 deţinători de aparate de radiorecepţie.
În anul 1927 se construiesc la Institutul Electrotehnic primele posturi româneşti de emisie, între care unul va funcţiona pe unde scurte, după un proiect al ing. Emil Petrascu. În această perioadă, profesorul Dragomir Hurmuzescu emitea de două ori pe săptămână, pe lungimea de undă de 350 de metri, emisiuni pentru 2000 de abonaţi
Pe 22 decembrie 1927, în „Jurnalul Consiliului de Miniştri nr. 2915”, apare, la articolul 2, reglementarea privind constituirea Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România
În 17 ianuarie 1928 are loc Adunarea generală de constituire a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România şi este aprobat Statutul de funcţionare, constituindu-se primul Consiliu de Administraţie al noului serviciu public. Acesta se compune din nouă membri, şase numiţi de Guvern şi trei de acţionari.
Pe 5 martie 1928 are loc prima întâlnire a Consiliului de Administraţie, după înregistrarea Societăţii la tribunal, moment ce marchează începutul funcţionării Societăţii Române de Radiodifuziune, instituţie aflată până în 1934 sub controlul Ministerului Comunicaţiilor.
Pe 7 aprilie 1928 Societatea de Radiodizuziune a cumpărat de la firma Marconi’s Wireless Telegraphe Company LTD din Londra un post de emisie cu o putere de 12 KW
În data de 19 iunie 1928 este achiziţionat imobilul din Str. Fântânii (azi Str. General Berthelot) nr. 60, primul sediu al Societăţii Române de Radiodifuziune, fostă proprietate a generalului Socec
La 1 noiembrie 1928 a fost realizată prima transmisiune radiofonică a postului Radio Bucureşti, la ora 17:00, pe lungimea de undă de 401,6 metri, cu o putere de 0,4 kW. S-a auzit „Alo, alo, aici Radio Bucureşti”.
Emisiunea a fost deschisă de profesorul Hurmuzescu în calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie.
Acesta a spus:
„Către, prietenii şi proteguitorii Radiofoniei,
Adresez aceste cuvinte, astăzi când începem seria emisiunilor cu un mic post provizoriu. Deocamdată difuziunea programelor noastre nu va trece dincolo de cerul hotarelor ţării. Dar, peste câteva luni vom avea postul cel mare, undele lui vor străbate armonios în cerul european, proclamând şi gândul nostru de pace şi bună înţelegere, către o mai înaltă cultură şi civilizaţie.
Pentru dezvoltarea temeinică a instituţiei noastre este nevoie de concursul tuturor celor care lucrează la ridicarea acestei ţări. Să nu se creadă că radiofonia este o chestiune numai de distracţie.
Radiofonia este de o mare importanţă socială, cu mult mai mare decât teatrul, pentru răspândirea culturii şi pentru unificarea sufletelor, căci se poate adresa la o lume întreagă, pătrunzând în coliba cea mai răzleaţă a săteanului. În curând va deveni criteriu de judecată a gradului de dezvoltare a unui popor.
De aceea se cuvine să facem tot posibilul pentru a câştiga din întârziere faţă de vecinii noştri în această chestiune. Să ne îndeplinim fiecare datoria. Noi, de muncă mai departe pentru a vă da programe atrăgătoare şi interesante, şi dumneavoastră să ne daţi cât mai multe mijloace materiale şi entuziasm de încurajare.
Noi să vă dam recepţiuni curate, fără paraziţi, iar, dumneavoastră să convingeţi şi să readuceţi la sentimentul datoriei şi a contribuţiunii pe cei cu posturi clandestine, cei care formează paraziţii societăţii noastre de difuziune.
Prin participarea cât mai numeroasă a iubitorilor radiofoniei, prin contribuţia lor efectivă, vom putea asigura o repede dezvoltare a acestei aplicaţiuni, spre ridicarea culturală şi economică a ţării, fără multe sacrificii din partea statului, dar, cu mulţumirea tuturor.
Într-un ceas bun !”.

• 1928: – 4 noiembrie – Primul actor invitat la microfon: Victoria Mierlescu cu un recital de versuri
– 9 noiembrie – Apare primul număr al revistei „Radiofonia“, publicaţie oficială a societăţii
– 30 noiembrie – Primul concert simfonic radiodifuzat susţinut de Orchestra Radio sub bagheta lui Mihail Jora are în program exclusiv Mozart şi Haydn
• 1929: – 17 ianuarie – Se transmite prima emisiune de umor „Ora veselă“
– 18 februarie – Este transmisă prima montare propriu-zisă de Teatru radiofonic cu piesa într-un act „Ce ştie satul“ de V. Al. Jean, în interpretarea actorilor Maria Filotti, Ronald Bulfinski şi Victoria Mierlescu
– 10 martie – Debutează la Radio, cel mai de seamă conferenţiar al Radioului, Nicolae Iorga. Şirul de prezenţe ale sale la microfon a dat viaţă volumului „Sfaturi pe întuneric”
• 1930 – 3 martie – Se inaugurează „Universitatea populară“, devenită ulterior „Universitatea Radio”, emisiune ce transmite cicluri de conferinţe din toate domeniile de activitate, susţinute de personalităţi ale intelectualităţii româneşti, din perioada interbelică – cu prelegerea lui Dimitrie Gusti „Menirea Radiofoniei Româneşti“
– 8 iunie – Se transmite discursul de învestire al regelui Carol al II-lea rostit în faţa Parlamentului
• 1933 – 20 aprilie – Prima transmisie internaţională a fost spectacolul susţinut la Sofia de corul „Cântarea României“ sub bagheta lui Marcel Botez. Transmisia a fost realizată pe cablul telefonic ce lega Bucureştiul de Sofia
• 1934 – 2 ianuarie – sunt transmise la radio funeraliile primului ministru I. G. Duca, care fusese asasinat pe peronul Gării Sinaia la 29 decembrie 1933
• 1937 – 20 februarie – Maria Tănase – „Pasărea măiastră” – debutează la Radio, fiind acompaniată de taraful Ion Matache din Argeş, îmreună cu care a prezentat „pe viu” un program de cântece româneşti la „Ora satului”: „M-am jurat de mii de ori”, „Şapte săptămâni din post”, „Ce-i mai dulce ca alviţa”, „Cine iubeşte şi lasă”, „Geaba mă mai duc acasă”, „Mărie şi Mărioară”, „Ţigăneasca”, „Când o fi la moartea mea”.
Taraful lui Matache era format din doi violonişti, un basist, un ţambalist şi un cobzar. După comentariile cronicarilor muzicali, prilejuite de debutul la radio şi ecoul puternic în rândurile auditorilor emisiunilor radiofonice, Maria Tănase continuă să fie programată aproape săptămânal de Radio România.
– noiembrie – Regele Carol al II-lea a încercat să fie un exemplu pentru educaţia fiului său, moştenitorul tronului, principele Mihai, Mare Voievod de Alba Iulia. Radio România a transmis depunerea jurământului militar al tânărului principe, precum şi răspunsul părintelui său
• 1938 – 24 iulie – Radiodifuziunea Română a fost ecoul durerii şi emoţiei ce a cuprins întreaga ţară, după ce inima Reginei Maria – regina cea mai iubită a românilor -, a încetat să bată. În semn de doliu, programul radioului a fost modificat pe toată perioada premergătoare funeraliilor, iar în ziua înmormântării, radioul urmărind ceremoniile din Bucureşti, dimineaţa, cât şi ceremonia înhumării, la Curtea de Argeş, în după-amiaza aceleiaşi zile. În revistele Radio Adevărul şi Radio Universul, acestui eveniment i s-au dedicat pagini întregi
• 1939 – 12 februarie – A fost difuzată emisiunea „Ora românească pentru America”, organizată de Comisariatul General al României pentru Expoziţia universală din New York 1939, în colaborare cu SRR, la ora 8:30; a fost un prilej de cunoaştere a poziţiei pacifiste a României, precum şi de prezentare a specificului nostru naţional. La New York, orchestra lui Grigoraş Dinicu şi cântecele româneşti interpretate de Maria Tănase au entuziasmat audienţa, inclusiv la o recepţie privată, oferită aristocraţiei din New York de fostul preşedinte al Statelor Unite, Herbert Hoover
– 21 septembrie – În jurul pânzului, premierul Armand Călinescu pleacă de la Ministerul Apărării spre casă, însoţit de un agentul său, Radu Androne, şi de şoferul maşinii. La intersecţia Bulevardului Carol al II-lea (azi Bulevardul Regina Elisabeta) cu Strada Ştirbei Vodă, maşina sa este blocată, iar din spate este lovită de un alt automobil. Premierul coboară din maşină, să vadă ce se întâmplă, face câţiva paşi, dar este împuşcat cu 20 de gloanţe de atentatorii legionari aflaţi în maşina din spate. Moartea premierului este, în curând, anunţată la radio de legionarii înşişi, pătrunşi în sediul Societăţii, care întrerup emisiunea. Cei opt, tineri studenţi la facultăţile Politehnica şi Drept din Bucureşti, plătesc însă repede şi cu aceeaşi monedă pentru isprava lor. Sunt „prinşi“ de salariaţii Radiodifuziunii aflaţi în instituţie, arestaţi de autorităţi şi, după câteva ore, executaţi prin împuşcare chiar în locul unde ei îl omorâseră pe Armand Călinescu, iar trupurile lor sunt lăsate în centrul capitalei trei zile, să fie văzute de oameni. Lângă ele este pusă o pancartă pe care scria: „Aceasta va fi de aici înainte soarta asasinilor trădători de ţară“. Funerariile lui Armand Călinescu se transmit în direct pe postul de radio.
– 30 septembrie – Este dat în folosinţă postul de radio Basarabia de la Chişinău
– La radio este transmis în direct discursul Regelui Carol al II-lea la dezvelirea statuii lui Mihai Viteazul din Bucureşti
• 1944 – 23 august – Este difuzată la radio Proclamaţia către ţară a Regelui Mihai I. „Mi-am asumat greaua răspundere a aplicării planului nostru cu riscuri deosebit de mari pentru a evita decimarea integrală a armatei şi cotropirea ţării” spunea, atunci, Regele
• 1947 – 30 decembrie – regele Mihai I a fost silit să abdice, iar comuniştii au anunţat abolirea monarhiei şi instaurarea unei republici populare şi au transmis la radio înregistrarea proclamaţiei regelui despre propria sa abdicare
• 1958 – 4 – 22 septembrie – Prima ediţie a concursului şi Festivalului Internaţional „George Enescu“, la trei ani după moartea lui George Enescu, marcând debutul celei mai importante manifestări muzicale internaţionale găzduite de România, este transmisă la radio. De atunci fiecare ediţie a prestigiosului festival s-a putut auzi pe calea undelor la postul naţional de radio
• 1966 – 9 aprilie – Este inaugurată o nouă emisiune de cultură „Revista literară radio” (Revista vorbită), cuvântul introductiv fiind susţinut de Tudor Arghezi
• 1967 – 3 – 7 august – Prima vizită în România comunistă a unei personalităţi politice marcante din Occident a fost cea întreprinsă de Willy Brandt, vicecancelar şi ministru de externe al Republicii Federale Germania, un adevărat gest de mulţumire pe care RFG l-a făcut la adresa României, singura ţară din blocul sovietic , cu excepţia Uniunii Sovietice, cu care stabilise relaţii diplomatice normale chiar în acel an. Vizita a fost prezentată pe larg la Radiodifuziunea Română
• 1968 – 5 – 10 martie – Se transmite la radio prima ediţie a Festivalului de muzică uşoară „Cerbul de Aur”
– 14 – 18 mai – O a doua vizită importantă în ţara noastră a fost cea a preşedintelui Franţei, Charles de Gaulle. Pe toată durata ei, Radiodifuziunea română şi-a informat permanent ascultătorii despre principalele evenimente, despre convorbirile dintre oficialităţile române şi cele frenceze
– 21 august – Radioul transmitea în direct, din Piaţa Palatului, discursul lui Nicolae Ceauşescu care condamna invazia militară a armatelor Pactului de la Varşovia împotriva Cehoslovaciei
• 1969 – 20 iulie – Şefa de atunci a secţiei de emisiuni în limba engleză de la Radio România, Catinca Ralea, o excelentă vorbitoare şi traducătoare de limba engleză, realizează, alături de crainicul Ion Ghiţulescu, transmisia radiofonică în direct a aselenizării şi a celor mai importante momente ale misiunii Apollo 11
– 2 – 3 august – După stabilirea relaţiilor la nivel de stat între România şi principalele ţări occidentale ale Europei, pe vremea când alte ţări din Blocul răsăritean susţineau Moscova, după îndelungi contacte fructuoase, Statele Unite ale Americii a onorat relaţia cu ţara noastră prin vizita făcută de preşedintele Richard Nixon, prima de după război, a unui preşedinte american şi un succes diplomatic răsunător al lui Ceauşescu. Aspecte ale vizitei au fost transmise la radio
• 1972: Radio România a difuzat cu interviu cu Henri Marie Coandă, academician și inginer român, pionier al aviației şi fizician, inventator al motorului cu reacţie și descoperitor al efectului care-i poartă numele
• 1975 – 2 – 3 august – Radiodifuziunea a relatat pe larg şi despre vizita oficială a preşedintelui american Gerald Ford în România, înformând ascultătorii despre convorbirile dintre cei doi şefi de stat
• 1987 – 25 – 27 mai – Liderul Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov s-a aflat în vizită oficială în România, iar Radiodifuziunea a transmis cele mai importante momente ale acesteia
• 1989 – 22 decembrie – La ora 10:00, în Programul I figura emisiunea „Un univers într-un ghiozdan”, însă, în realitate s-au transmis pe toate programele cântece revoluţionare şi s-a dat citire Decretului prezidenţial cu privire la instituirea stării de necesitate pe întreg teritoriul ţării „ca urmare a încălcării grave a ordinii publice prin acte de vandalism şi distrugerea unor bunuri obsteşti”. La orele prânzului se transmite în direct pe TV şi Radio intervenţia unor cetăţeni ce anunţă plecarea lui Nicolae Ceauşescu, apoi toate emisiunile difuzate sunt legate de evenimentele la zi dedicate Revoluţiei
• 1993 – Radiodifuziunea devine mebru cu drepturi depline al European Broadcasting Union (EBU)
– 28 septembrie – Radio România Actualităţi transmite în direct de la Strasbourg şedinţa Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, în care se dezbate şi se aprobă solicitarea României de aderare la acest organism. Parlamentul României îşi întrerupe lucrările pentru a asculta transmisia Radio România Actualităţi de la acest eveniment
• 1994 – 30 octombrie – 6 noiembrie – Are loc, la iniţiativa Radio România, prima ediţie a Târgului GAUDEAMUS – Carte de învăţătură, găzduit în foaierul Sălii de Concerte „Mihail Jora” a Radiodifuziunii. Evenimentul marchează o premieră la nivel internaţional: implicarea directă a unei instituţii mass-media în susţinerea pieţei naţionale de carte. De atunci au avut loc nu mai puţin de 23 de ediţii ale târgului naţional de carte GAUDEAMUS, alături de Caravana GAUDEAMUS – serie de evenimente expoziţionale organizate în câteva dintre cele mai importante centre culturale şi universitare din România, în parteneriat cu posturile teritoriale Radio România (Cluj-Napoca – 17 ediţii, Craiova – 15 ediţii, Timişoara – 9 ediţii, Sibiu – 3 ediţii, Târgu Mureş – 3 ediţii, Litoral – 8 ediţii şi Oradea – 3 ediţii).
GAUDEAMUS a devenit cel mai important eveniment dedicat cărţii din România, şi unul din primele 10 evenimente de acest gen din Europa, din punctul de vedere al anvergurii şi al valorii pieţei astfel create.
Se estimează că în cei peste 20 de ani în care Târgul Internaţional GAUDEAMUS a fost în topul evenimentelor culturale din ţara noastră, evenimentul a atras un total de peste 2.700.000 de vizitatori, peste 11.000 de evenimente editoriale şi profesionale, 97 de târguri organizate în întreaga ţară şi peste 6.000 de expozanţi.
• 2003 – martie – Radio România Actualităţi trimite în Irak 14 reporteri speciali care transmit în direct conflictul din Golf, în cadrul „Operaţiunii curcubeul” organizată de Radio România Actualităţi şi Ministerul Apărării Naţionale. Aceasta a presupus o reţea de corespondenţi care să acopere atacul şi cucerirea Irakului. Între aceştia, Septimiu Roman transmitea din Amman, Iordania, Radu Dobriţoiu din Turcia, Cătălin Gomboş din Kuweit, Gabriel Ionescu din Qatar şi Mario Balint din Bagdad
• 2004 – aprilie – Este inaugurat biroul corespondenţilor Radio România la Berlin, urmat, la 19 iunie, de inaugurarea biroul corespondenţilor la Bruxelles şi, la 22 iulie, de cel de la Washington
– noiembrie – Orchestra Naţională Radio efectuează un turneu european în cadrul căruia susţine concerte la Paris – 2 noiembrie, Bratislava – 4 noiembrie şi Viena – 5 noiembrie
• 2005 – iulie – Societatea Română de Radiodifuziune, în parteneriat cu Centrul Internaţional de Studii Strategice şi Internaţionale (CSIS) – The Project for the New Democracies organizează, la Washington, masa rotundă cu tema „România: Noul aliat strategic al Americii”
• 2011 – 1 – 21 aprilie – Prima ediţie a Turneului naţional „Pianul călător”, susţinut de pianistul Horia Mihail – solist concertist al Orchestrelor şi Corurilor Radio – a cuprins recitaluri în 12 oraşe din România şi a marcat împlinirea a 200 de ani de la naşterea lui Franz Liszt. Manifestarea a fost organizată de Radio România Cultural
– 25 octombrie – Radio România a transmis discursul istoric, în Parlamentul României, al Regelui Mihai, susţinut la împlinirea vârstei de 90 de ani. Cu acel prilej, fostul suveran a declarat „Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri.”
• 2012 – 23 – 29 septembrie – Prima ediţie a Festivalului internaţional al orchestrelor radio – RadiRo, un unicat în lume, s-a desfăşurat la Bucureşti, fiind organizat şi produs de Radio România. Acest eveniment a ajuns, în anul 2016 la cea de-a treia ediţie
• 2013 – aprilie – Radio România a devenit membru al Asia – Pacific Broadcasting Union (ABU)
– 30 septembrie – 5 octombrie – Prima ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova – Voicing The Future, organizat de Radio România, în parteneriat cu URTI, sub înaltul patronaj al Alteţei Sale Regale Principesa Moştenitoare Margareta a României şi sub patronajul Ministerului Culturii. În 2017, postul public de radio organizează cea de-a V-a ediţie a prestigioasei manifestări
• 2015 – 30 iunie – 1 iulie – Radio România şi Asia-Pacific Broadcasting Union – Uniunea Audiovizualului Asia-Pacific (ABU) a organizat, la Hotel Radisson Blu din Bucureşti, Reuniunea „Media 2020” cu tema „Bringing Media to the Future”. Este primul eveniment de acest gen organizat de ABU în Europa şi primul eveniment co-organizat de Radio România şi ABU, de la momentul la care corporaţia media din România a devenit membru al organizaţiei radiodifuzorilor din regiunea Asia – Pacific, în primăvara anului 2013.
Întâlnirea de la Bucureşti a prilejuit participanţilor oportunitatea de a dezbate modul în care radiodifuzorii, atât cei din Regiunea Asia-Pacific, cât şi cei din Europa sau alte regiuni ale lumii, se raportează la substanţialele transformări din industria media şi de a previziona care sunt cele mai importante provocări pe care le ridică domeniul audiovizual în viitor.
La mai bine de 88 de ani de la înfiinţare, Radio România este lider absolut de audienţă, fiind ascultat zilnic de aproape 5 milioane de oameni şi înseamnă trei posturi naționale – Radio România Actualități, Radio România Cultural și Antena Satelor, emisie internațională prin Radio România Internațional 1 (în limba română) și Radio România Internațional 2 și 3 (în limbi străine), 8 studiouri regionale, Radio România Chişinău, un post dedicat exclusiv muzicii clasice, Radio România Muzical, Radio3Net ”Florian Pittiș”, singurul post din țară exclusiv online, o agenţie de presă – RADOR, Editura Casa Radio, orchestre, coruri şi solişti de valoare înaltă sau Teatrul Naţional Radiofonic.
Radio România mai înseamnă, alături de Târgul de carte GAUDEAMUS, Festivalul Orchestrelor Radio Radiro şi Festivalul Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova, zeci de proiecte muzicale şi educative şi alte nenumărate evenimente culturale.
Radioul public din România are un cuvânt de spus şi pe plan internaţional fiind membru al EBU – Uniunea Europeană de Radioteleviziune, ABU – Uniunea Audiovizualului Asia – Pacific, U.R.T.I. – Universitatea Radiofonică de Televiziune Internațională, I.P.I. – Institutul Internațional de Presă și Co.Pe.A.M. – Conferința Permanentă a Audiovizualului Mediteranean.

Ziua Mondială a Radioului înseamnă sărbătoarea unui mijloc de informare pe care îl preţuim şi care se dovedeşte indispensabil, mai mult ca oricând, un instrument accesibil al informaţiei, educației, culturii, al libertății de expresie și al dezbaterii publice. O zi în care este reconfirmată puterea unică a radioului, care ne marchează viaţa de zi cu zi şi care aduce oamenii laolaltă, chiar şi pe cei din cele mai izolate locuri de pe planetă.

Sursa: RADOR/Răzvan Moceanu

Lasă un răspuns
Adresa ta de email nu va fi publicatã. Câmpurile necesare sunt marcate cu*

VIDEOFM

Acum in emisie

Cer acoperit

Vânt: 3 m/s

Cer acoperit 15°C

Vânt: 2 m/s

19°C

Top 30 RTM

  • 1. ED SHEERAN – Shape of you,

  • 2. JO – Cu un picior in rai,

  • 3. ALAN WALKER – Alone,

  • 4. LADY GAGA – Million Reasons,

  • 5. SIA – The greatest,

  • 6. LOREDANA – Ziua de azi,

  • 7. CALVIN HARRIS ft. RIHANNA – This is what you came for,

  • 8. LP – Tightrope,

  • 9. ADELE – Water Under The Bridge,

  • 10. SHAKIRA ft. CARLOS VIVES – La Bicicleta,

  • 11. BRUNO MARS – That’s what i like,

  • 12. BEBE REXHA – I Got You,

  • 13. THE CHAINSMOKERS ft. COLDPLAY – Something just like this,

  • 14. SEAN PAUL ft. DUA LIPA – No lie,

  • 15. VANOTEK – Take the highway,

  • 16. CARLA’S DREAMS – Antiexemplu,

  • 17. CLEAN BANDIT ft. SEAN PAUL & ANNE-MARIE – Rockabye,

  • 18. RAG’N’BONE MAN – Human,

  • 19. GUESS WHO ft. TUDOR CHIRILA – Prea curand,

  • 20. CHARLIE PUTH ft. SELENA GOMEZ – We Don’t Talk Anymore,

  • 21. DEEPCENTRAL – Dependent,

  • 22. JUSTIN TIMBERLAKE – Can’t Stop The Feeling,

  • 23. KATY PERRY ft. SKIP MARLEY – Chained To The Rhythm,

  • 24. MAROON 5 ft. KENDRICK LAMAR – Don’t Wanna Know,

  • 25. NICOLETA NUCA – Cand pleci,

  • 26. DELIA – Cine m-a facut om mare,

  • 27. VUNK – Camera ei,

  • 28. 3rei SUD EST – Cine esti,

  • 29. JONAS BLUE ft. JP COOPER – Perfect Strangers,

  • 30. LOREDANA ft. DEEPCENTRAL – Unde esti,

Sugereazã piesã
= 4.5990RON0.0008
  • usd 1.0968 1 -0.0142

  • chf 3.9823 1 -0.029

  • aud 3.0690 1 -0.0142

Live Video

Dedica o melodie unei persoane dragi

Completeaza formularul de mai jos,iar dedicatia ta se va auzi in emisiunea
Trimite Dedicatia

Blog

Blog PPI cu Radu Florea: C-așa o vrut Du...

Radu Florea | Citeste articolul

C-așa vrut Domnul E doliu național astăz...

Parteneri
}