Datoria mondială a statelor crește în ritm accentuat
Gradul de îndatorare a pieţelor emergente a depăşit în primul trimestru pragul de 100.000 de miliarde de dolari.
Un indicator care măsoară gradul de îndatorare la nivel mondial a crescut în primul trimestru al acestui an până la aproape 305.000 de miliarde de dolari. Creşterea costului serviciului pentru această datorie declanşează îngrijorări cu privire la tensiunile din sistemul financiar, arată un raport al Institutului Internaţional pentru Finanţe (IIF), cel mai mare grup de lobby al sectorului financiar.
Potrivit celor mai recente estimări, datoria mondială a crescut cu 8.300 de miliarde de dolari în primele trei luni ale anului, până la 304.900 miliarde de dolari, cel mai ridicat nivel înregistrat după primul trimestru al anului trecut şi a doua cea mai ridicată valoare trimestrială înregistrată vreodată.
Datoria mondială este acum cu 45.000 de miliarde de dolari mai mare decât era înaintea pandemiei şi este de aşteptat să continue să crească în ritm rapid. După ce în 2021 a ajuns la un vârf de aproape 360%, raportul datorie/PIB s-a stabilizat la aproximativ 335%, peste nivelul la care era înainte de pandemie.
De unde vine această presiune? Îmbătrânirea populaţiei şi creşterea costurilor cu serviciile medicale continuă să pună presiuni pe partea de cheltuieli pentru guverne, în timp ce ‘agravarea tensiunilor geopolitice este aşteptată de asemenea să conducă la creşterea în continuare a cheltuielilor militare naţionale pe termen mediu’, susţin analiştii Institutului. În acelaşi raport se menţionează că 75% din sectorul pieţelor emergente a înregistrat o creştere a gradului de îndatorare în dolari în primul trimestru. Astfel, cifra totală a depășit pentru prima dată pragul de 100.000 de miliarde de dolari.
În rîndul statelor emergente, China, Mexic, Brazilia, India şi Turcia au înregistrat cele mai mari creşteri. O parte dintre cele mai mari state emergente au profitat de relativa slăbiciune a dolarului american, care i-a atras pe investitori spre datoriile în monedele lor.
Pentru alte state emergente însă, accesul la pieţele de obligaţiuni a fost mai dificil sau chiar inexistent ca urmare a creşterii dobânzilor pe pieţele dezvoltate sau a creşterii rapide a costurilor cu împrumuturile.
În ce privește România, datoria externă totală (publică şi privată) a crescut în perioada ianuarie-martie 2023 cu circa 10 miliarde euro, ajungând la un total de 154,7 miliarde euro, arată datele publicate de BNR. În același timp, datoria administraţiei publice a atins 67,3 de miliarde euro, cu un salt de 16,7% faţă de decembrie 2022. Statul român s-a imprumutat puternic în primele luni din an, anticipând o creştere a ratelor de dobândă din cauza războiului de la graniţă şi a neliniştilor de pe pieţele internaţionale.
Autor: Virgil Natea
Editor: Corina Muntean
Rubrica Buzunare pline este o rubrică de profil economic realizată de Virgil Natea. Ea poate fi ascultată la Radio Tg. Mureș, pe frecvențele de 102,9 FM și 98,9 FM, de luni până vineri, în emisiunea Pulsul Zilei, la ora 11,40 și, în reluare, în emisiunea Sens unic la ora 16,45.
