Foto: Radio Tg.Mures Blog PPI cu Radu Florea-,,Decență,, de două mii de lei
Decență de două mii de lei
Ieri, s-a dat liber la majorări de salarii pentru bugetarii din sănătate și educație. 650 de mii de oameni vor primi ceva procente în aceste sectoare vitale pentru viitorul populației și al națiunii, deși națiunea nu se formează doar din abundența unui salariu bine plătit cât mai degrabă din valori adăugate ceva mai durabile culturii, educației, diplomație, acele personalități emblematice la cârma neamului care să facă istorie. Strategice rămân, da! la baza piramidei sociale, sănătatea și școala. De acolo trebuie început, doar că răul a ajuns în mod substanțial până la esența ființei naționale iar astăzi nu există, în afară de IT și multinaționale, domenii care să nu sufere din cauza remunerației după buget, mică- vorba lui Caragiale, maestrul actualității noastre bulversante de fiecare zi.
Pe de-a-ntregul ei, grila de salarizare bugetară se va aplica complet, peste țară, până la finalul anului 2017, anunță ministrul muncii, Dragoș Pâslaru. Exodul în masă al medicilor și asistentelor și dezastrul de la bacalaureatele anilor trecuți, tinerii fără perspective și slujbe, toate sunt semne alarmante ale unui viitor incert pentru forța de muncă și populația din România. Cine va duce țara mai departe? Cine se va îngriji de sănătatea ei dezinfectată diluată de zeci de ori de corupția endemică, cine va munci ca să fie bani de pensii și de asistență socială, peste 10, 20 de ani? Răspunsurile sociologilor i-au pus pe jar pe guvernanții tehnocrați, treziți cu pisica moartă în brațe, după rateurile calificate ale politicienilor rotiți pe la conducerea țării și a societății și economiei naționale, de 25 de ani.
Reparația era necesară în sectorul bugetar, dar, nici cel privat nu se simte prea bine. Din 4,7 milioane de muncitori cu dări la stat înregistrate și achitate, trei milioane adică 65%, au salarii de sub 2000 de lei net. Adică mai puțin decât salariul mediu net pe economie. Și nu doar în educație și sănătate ci și în construcții, comerț, hoteluri și restaurante. În condițiile în care consumurile românilor de utilități, combustibili și mâncare sunt demult raportate la prețurile din UE ca și la moneda unică europeană. De ce cu 2000 de lei pe lună, adică cu ceva sub 500 de Euro lunar, de ce după 27 de ani de tranziție și aderare nu suntem nici măcar la nivelul unui ajutor social de UE? E cumva ceva menținut artificial în veniturile scăzute din România? Munca noastră chiar nu e una eficientă, sau poate costă mai mult decât produce?
Am întrebat și eu, n-am dat cu parul…
comentariu de Radu Florea
