Foto: Radio Tg.Mures/Raul Hategan Blog Vorbe din pălărie: Inteligenţa şi decenţa în despărţire
Fiecare din noi a trecut, la un moment dat, printr-un final de relaţie amoroasă. Despărţirile nu sunt niciodată plăcute, nu au cum să fie. Happy end-ul presupune o relaţie pe viaţă. Şi totuşi, chiar dacă nu e plăcut să te desparţi de cineva, poţi să treci cu inteligenţă şi decenţă peste acel moment.
Scriam mai demult în “24 de Ore Mureşene” un text pe această temă, pornind de la versurile unei piese găsite de o prietenă pe Youtube. Piesa era în limba engleză, dar am să încerc să vă traduc o parte din „minunatele” cuvinte rostite de un tip care stă sprijinit de o maşină „bengoasă” în clipul melodiei.
„Before I start just let me say / You make the baddest bitch look good any day” (Înainte de a începe, lasă-mă să spun/ O faci pe cea mai rea căţea să arate bine, trad. mea). „Did anybody tell you / You look better with your makeup on” (Ţi-a spus careva că arăţi mai bine machiată, trad. mea). Acestea sunt câteva extrase, iar la refren cântăreţul îi explică „fostei” cum va „râde până va da în plâns”.
Şi acum să analizăm „ce a vrut să exprime poetul”. Înţelegem că bietul băiet a fost dezamăgit de cea pe care a considerat-o marea sa dragoste. Şi, cum nu poate înghiţi în sec şi merge mai departe către o altă iubire, a decis să-şi pună frustrarea în versuri. Orice ar fi făcut domnişoara cu pricina, dacă te apuci să-i explici cât e de nasoală şi cum nu ştie ea să aprecieze ce a avut, înseamnă că te râcâie tare subiectul. Or, dacă tipa chiar a fost naşpa, de ce te sâcâie, frăţioare, că ai „scăpat” de ea?
După categoria celor care îşi exprimă frustrările prin cântece vin cei care ne spun pe Facebook cât suferă cu postări de genul „eu am crezut şi am luptat, tu ţi-ai bătut joc” sau „altul în locul meu te-ar fi lăsat demult” sau „gândeşti din şliţ şi nu meriţi o lady ca mine”, şi lista ar putea continua.
Ca să aducem textul în actualitate, de curând un amic s-a despărţit de domnişoara cu care avea o relaţie de vreun an de zile. Ruptura a avut loc acum două luni, dar cei doi au rămas, să spunem, în relaţii cordiale. Zilele trecute, stând amicul meu în parc, o vede pe domnişoară plimbându-se agale alături de altă persoană. La vederea amicului, domnişoara cu pricina ţuşti!, se ascunde după un copac, trăgând după ea persoana care o însoţea. După câteva minute, însoţitoarul face cale întoarsă iar domnişoara se îndreaptă către amicul meu. Nu mai poate evita întâlnirea şi nici conversaţia incomodă. „De ce te-ai ascuns după copac?” „Nu m-am ascuns!”, vine răspunsul. Amicul rămâne mască privind către domnişoara care se îndepărta, evident jenată.
Acum stau strâmb, ca să gândesc drept şi zic aşa: dacă odată povestea de iubire terminată recurgi la astfel de manifestări, înseamnă că încă îţi pasă. Dacă nu ţi-ar păsa, ai trece persoana în cauză pe „ignore” şi adio lume! Dacă te apuci să mai şi dai în ex/ex-ă cu adjective deloc flatante, gen porc, măgar, vacă, fufă, curvar sau altele mai grave, pe care nu vreau să le redau aici, ce spun toate astea despre tine, nu faptul că, până la urmă, tu ai iubit, până mai de curând, la disperare, o vacă, un porc, un măgar etc.? Decent şi elegant ar fi să-ţi pui frumos pălăria şi să pleci, să ignori persoana, dacă s-a dovedit că nu merită iubirea ta şi să mergi mai departe! Iar dacă tu ai fost cel sau cea care a încheiat relaţia, la o reîntâlnire întâmplătoare pe stradă, nu se face, domnule, să începi să te tupilezi prin tufe sau să te ascunzi după copaci!
Sanda Viţelar
