Foto: Radio Tg.Mures/Raul Hategan Blog Vorbe din pălărie: „Memoria tiparului” sau ce scria presa mureşeană în perioada interbelică
Ieri a fost ziua internaţională a bloggerilor şi ar fi trebuit, cică, să vă recomand cinci bloguri pe care e musai să le citiţi. Cum nu sunt adepta textelor de genul „vezi aici cinci chestii pe care trebuie musai să le ştii, că altfel o să mori în chinuri groaznice”, recomandarea mea de azi este să vă aplecaţi asupra unei cărţi, tipărite pe hârtie, aşa cum îi şade bine unei cărţi. Volumul a fost lansat joi seară, în cadrul SIMFEST 2015, și redă povestea presei mureşene de-a lungul unui întreg secol, interval pentru care autoarea Angela Precup a analizat nu mai puţin de 380 de publicaţii în limba română şi bilingve. Dintre acestea, primele o sută de publicaţii aparţin primei jumătăţi a secolului trecut şi sunt grupate în primul volum.
Chiar dacă tehnicile de presă s-au schimbat în ultimii 100 de ani, subiectele tratate sunt asemănătoare cu cele de astăzi, spune autoarea cărții, Angela Precup.
Reporter: De ce „Memoria tiparului”?
Angela Precup: Pentru că ziarele vechi, nu doar mureşene, au marea calitate de a putea să păstreze o memorie nealterată a unor vremuri la care, dacă vrem să ajungem cumva cu ochii sufletului, la Tîrgu Mureşul de altădată, la mureşenii de altădată, nu trebuie decât să le acordăm puţină atenţie acestor ziare şi aflăm nu doar informaţii, ci şi sentimentul acelor vremuri, ca şi în ziarele de azi, de fapt.
R.: Cât de mult s-a schimbat, dacă s-a schimbat, modul de abordare al presei faţă de perioada interbelică?
A.P.: Modul de abordare s-a schimbat, în sensul că, sigur, metodele şi de investigare a unor subiecte şi de redare a lor şi de redactare şi de paginaţie sunt mult mai bogate. În fond, însă, punând faţă-n faţă ziarele interbelice, de pildă, cu perioada ultimelor două decenii descoperim că, până la urmă, toate-s vechi şi nouă toate, pentru că există teme de presă comune, campanii de presă înspăimântător de asemănătoare, personaje politice -am putea spune- aproape copy-paste şi atunci putem concluziona că, în ceea ce priveşte forma, da, schimbările sunt substanţiale, dar, în ceea ce priveşte fondul, asemănările sunt foarte, foarte mari.
R.: V-a impresionat sau şocat ceva anume din miile de pagini răsfoite, din sutele de articole analizate?
A.P.: Aş alege cuvântul „impresionat”, chiar să mă şocheze- nu! Este impresionantă dedicarea jurnaliştilor de altădată, deşi „jurnalişti” e prea mult spus pentru perioada interbelică pentru că erau nişte scriitori la gazetă, pricepuţi, fără-ndoială, dăruiţi, harnici, responsabili, dar oameni care făceau gazetărie din pasiune, din necesitate, nu făceau o meserie din asta şi nu trăiau din asta, dimpotrivă, îşi încărcau preocupările obişnuite cu această datorie pe care şi-o asumau. Spiritul este cel care impresionează şi cel pe care cred că îl regăsim şi în perioada romantică a presei mureşene, şi nu numai de la începutul anilor 1990, un spirit frumos, adevărat, autentic, diluat, din păcate, ulterior.
R.: Va urma un volum II ?
A.P.: Cu siguranţă, este tot „Memoria tiparului” și acoperă, de această dată, perioada comunistă şi primul deceniu postcomunist, ajungând până în anul 2000, aşa, ca să închidem o frumoasă perioadă de un întreg secol. El este deja în lucru şi va apărea probabil anul viitor.
„Memoria tiparului” oferă prima imagine de ansamblu asupra presei mureşene din secolul XX, atât din perspectiva inventarului complet realizat de Angela Precup, printr-o analiză atentă a fiecărei publicaţii în parte, cât şi din perspectiva primei împărţiri a presei mureşene pe tipuri de publicaţii: culturale, politice, oficiale, şcolare, publicitare etc. Primul volum oferă reproduceri valoroase din paginile acestor ziare vechi, prin intermediul cărora jurnalistul sau cititorul de azi poate citi fragmente fermecătoare din gazetele Mureşului de altădată.
Sanda Viţelar
