Doar douã zile ne mai despart de Summit-ul NATO de la Praga, în cadrul cãruia se va anunţa cea mai largã extindere a Alianţei de la înfiinţarea sa .
În capitala cehã pregãtirile sunt în toi.
Autoritãţile au întãrit mãsurile de securitate în ţarã, iar Parlamentul a aprobat o lege specialã care va permite aviaţiei militare americane sã patruleze spaţiul aerian al Cehiei pe timpul reuniunii.
Un numãr impresionant de poliţişti va asigura securitatea şefilor de state, participanţi la summit.
Forţele de ordine vor trebui sã-i supravegheze şi pe demonstranţii antiglobalizare, aşteptaţi sã soseascã în numãr mare.
Joi, 21 noiembrie, în Congress Center din Praga vor fi nominalizate ţãrile care vor fi incluse în Alianţa Nord Atlanticã.
Printre acestea, autoritãţile de la Bucureşti sperã sã se numere şi România.
NATO este o organizaţie militarã de apãrare colectivã, creatã în 1949, cu scopul de a preveni ameninţarea sovieticã.
La cei 12 membri fondatori, s-au mai adãugat cu timpul încã şapte membri.
La summitul de la Praga, de joi şi vineri, vor fi invitaţi alţi şapte noi membri, printre care şi România, precum şi statele baltice. Pentru prima datã, deci, Alianţa Nord-Atlanticã va cuprinde şi trei state din fosta Uniune Sovieticã. Invitaţia va fi pronunţatã la Praga, iar integrarea propriu-zisã a celor şapte state invitate se va întâmpla în mai 2004. În acel moment, Alianţa Nord-Atlanticã va cuprinde 26 de state membre.
Acesta este al doilea val al extinderii NATO.
Primul s-a consumat în vara anului 1997, la Madrid. La sfârşitul reuniunii NATO la cel mai înalt nivel de la Madrid, România şi Slovenia erau reţinute ca ţãri cu şansele cele mai importante de aderare, dar într-un al doilea val.
Vestea a fost primitã cu multã dezamãgire în România, cu atât mai mult cu cât multe voci susţineau la acea vreme cã un al doilea val s-ar putea de fapt sã nici nu mai fie.
Evoluţia evenimentelor a contrazis însã preveziunile pesimiste formulate în urmã cu cinci ani.
Sorina Bota
