Economia se construiește pe împrumuturi, iar România are partea ei de contribuție

Publicat de Corina Muntean, 27 aprilie 2021, 09:42

Împrumuturile guvernamentale vor creşte cu aproximativ 4.000 de miliarde de dolari în 2021, susţin analiştii. Economia se construiește pe împrumuturi, iar România are partea ei de contribuție.

Datoriile guvernamentale au ajuns la niveluri record în întreaga lume dar finanţarea acestora a devenit mai ieftină ca niciodată, graţie în parte şi achiziţiilor de obligaţiuni de către băncile centrale. Aceasta este opinia avizată a analiştilor firmei britanice de gestionare a activelor Janus Henderson Investors. Potrivit acestora, în acest an vom avea o nouă creştere importantă a împrumuturilor guvernelor, cu aproximativ 4.000 de miliarde de dolari, sau 768 de dolari pentru fiecare dintre cei 4,9 miliarde cetăţeni din ţările urmărite de firma Janus Henderson, în condiţiile în care pandemia de COVID-19 va continua să îşi facă simţită efectele.

Cu toate acestea, serviciul datoriilor va rămâne la un nivel scăzut graţie unor dobânzi relativ reduse. La nivel mondial, nota de plată cu dobânzile va creşte foarte puţin în acest an şi va scădea în 2022. Specialiștii britanici arată că guvernele din întreaga lume au plătit doar 2% pentru împrumuturile lor în 2020, comparativ cu 7,6% în 1995. Unul dintre factorii care au dus la scăderea costurilor cu împrumuturile sunt schemele de achiziţii de obligaţiuni lansate de băncile centrale. Este ceea ce a făcut chiar recent Guvernul Câțu, prin Ministerul de Finanțe: s-a împrumutat de pe piața externă cu 3,5 miliarde de dolari, prin 2 emisiuni de obligațiuni, una cu maturitate la 12 ani, a 2-a cu maturitate la 20 de ani.

Specialiștii apreciază că emisiunile de obligațiuni, o formă de finanțare prin intermediul pieței de capital, reprezintă varianta optimă pe termen mediu și lung. Întrebarea este cum o să returneze copiii noștri banii aceștia dacă criza economică mondială se va agrava. Probabil, tot prin împrumuturi. La finele lui 2020, băncile centrale deţineau 24% din datoria guvernamentală globală şi aproape jumătate din noile împrumuturi guvernamentale de anul trecut au fost plătite cu bani noi tipăriţi de băncile centrale. Adică bani generatori de inflație. Î

n rândul pieţelor emergente, o evoluţie importantă a fost transformarea Chinei într-un mare debitor. ‘China este, de departe, cel mai mare contributor la creşterea datoriilor. În 1995 datora doar unul din fiecare 30 de dolari în rândul pieţelor emergente. Anul trecut proporţia a crescut la unul din fiecare trei dolari’, susţin analiştii de la Janus Henderson. Însă chinezii vor să scoată castanele din foc cu mâna altora. Adică împrumută alte guverne la dobânzi mai mici decât acestea le-ar putea obține în mod normal, dar la dobânzi mai mari decât trebuie să le plătească chinezii pentru creditele luate de ei. În acest fel își finanțează dobânzile datorate prin dobânzile la creditele date de ei. O rețetă pe care alții o încearcă deja de o bună bucată de vreme în lumea mare a rechinilor financiari.

Autor: Virgil Natea

Editor: Corina Muntean

Rubrica Buzunare pline este o rubrică de profil economic realizată de Virgil Natea. Ea poate fi ascultată la Radio Târgu Mureș, pe frecvențele de 102,9 FM și 98,9 FM, de luni până vineri, în emisiunea Pulsul Zilei, la ora 11,40 și, în reluare, în emisiunea Sens unic la ora 16,45.