Efectele economice la nivel sectorial ale pandemiei generate de COVID-19
Deși datele economice s-au schimbat odată cu declanșarea pandemiei, registrul rămâne același: unii câștigă, alții – cei mai mulți – pierd. Depinde de cum și-au făcut strategia pre și post criză și ce viziune au avut managerii. Marii câştigători ai crizei se pare că sunt companiile din IT și telemedicină.
Efectele economice la nivel sectorial ale pandemiei generate de COVID-19 au împărţit afacerile în mai multe categorii: marii câştigători, perdanţi şi supravieţuitori. Un studiu realizat de PwC România, arată că din categoria serviciilor esenţiale fac parte sectoarele farmaceutic, de alimentaţie, de sănătate, telecomunicaţii şi utilităţi. Marii câştigători, cei pentru care criza curentă a reprezentat o creştere a cererii pe piaţă și concomitent a încasărilor, sunt, de exemplu, companiile care îşi desfăşoară activitatea în e-commerce, comunicaţii video, platforme cloud sau telemedicină. Perdanţii loviți de actuala criză sunt entităţile economice din sfera turismului, divertismentul, retailul tradiţional sau restaurantele. Iar supravieţuitorii, adică acele sectoare care ar putea ‘scăpa’ pentru că sunt mai puţin atinse de criză ar putea fi companiile din sfera serviciilor financiare, ale sectorului imobiliar, retail-ul online, din fashion sau media’, se arată în raport. În cele din urmă, există un impact potenţial pentru majoritatea sectoarelor dacă luăm în considerare scenarii extreme de evoluţie a pandemiei. Pentru un număr semnificativ de sectoare criza a condus la o scădere pe termen scurt a performanţei financiare, care se va menţine, cel mai probabil, în decursul următoarelor luni. Există riscul ca declinul observat pe termen scurt să se transforme într-un impact asupra afacerilor pe termen mediu şi lung. Având în vedere că valoarea unei afaceri este, în primul rând, determinată de capacitatea ei de a genera numerar în viitor, este important pentru oamenii de afaceri să afle care este impactului unei potenţiale recesiuni asupra fluxurilor de numerar ale respectivei afaceri. Adică să anticipeze viitorul, pentru a lua măsuri din timp, inclusiv în ceea ce privește evoluția cursului valutar, a inflației și a evoluției economice.
Punctual, la nivel de entitate economică, pe ramuri de afaceri și în macroeconomie. Potrivit specialiștilor PwC România, scenariile luate în calcul ar putea fi ‘business as usual’, afacerile merg înainte, scenariul unei crize pe termen scurt sau mediu, scenariul unui declin economic mai amplu şi de durată şi chiar scenariul încetării activităţii/lichidării – cu o probabilitate oricât de mică.
Adevărații antreprenori și manageri, lideri în piețele lor își vor face aceste calcule pentru a diminua riscurile și pierderile. Celilalți, ca de obicei, nu. Vor ajunge să piardă și vor da vina pe pandemie, pe stat și pe neșansă.
Autor: Virgil Natea
Editor: Corina Muntean
Rubrica Buzunare pline este o rubrică de profil economic realizată de Virgil Natea. Ea poate fi ascultată la Radio Tg.Mureș, pe frecvențele de 102,9 FM și 98,9 FM, 94,9 FM-Borsec, de luni până vineri, în emisiunea Pulsul Zilei, la ora 11,40 și, în reluare, în emisiunea Sens unic la ora 16,45.
